Această zi, sărbătorită în fiecare an, ne duce cu gândul nu doar la minunatele versuri din poezia „Limba noastră”, a lui Alexe Mateevici, ci și la cele ale unui alt poet basarabean, Grigore Vieru, care fac referire la limba maternă: „În aceeași limbă/ Toată lumea plânge,/ În aceeași limbă/ Râde un pământ./ Ci doar în limba ta/ durerea poți s-o mângâi/ Iar bucuria/ S-o preschimbi în cânt” (În limba ta).
Este de înțeles că fiecare se simte bine „în limba sa”, fiindcă aceasta îl reprezintă, și este dator să-și apere limba și neamul, numai că în același timp este dator și să-i respecte și să se înțeleagă cu toți ceilalți a căror limbă maternă este alta. Adevărata problemă însă rămâne numărul și marea diversitate a limbilor pământene, care creează un adevărat haos babilonic ce trebuie ordonat. Tocmai de aceea de-a lungul timpului au apărut diverse proiecte de „limbi internaționale”, cu scopul de a facilita intercomunicarea vorbitorilor de limbi diferite. Dintre toate aceste proiecte se pare că și-a dovedit viabilitatea doar Esperanto, iar în prezent pe glob există nu doar o comunitate esperantistă, ci și multe familii care au ca limbă maternă Esperanto. Pentru o mai bună înțelegere a celor afirmate, vom oferi cititorilor, în traducere din Esperanto, un comunicat de presă (Nr.725/2018-02-19) al Asociației Universale de Esperanto (UEA/Universala Esperanto-Asocio) – în care se spun următoarele:
„La 21 februarie 1952, poliția a împușcat mortal în Universitatea din Dakka, capitala Bangladeshului de azi, mai mulți studenți care manifestau. Acei studenți manifestau pentru a fi recunoscută existența limbii lor materne, bengala, pe care unii voiau s-o elimine din universitate în favoarea unei limbi „mai mari”, vorbită de puternicii acelui moment.
La 17 noiembrie 1999, UNESCO a proclamat 21 februarie Ziua Internațională a Limbii Materne. În 2007 și Adunarea Generală a ONU a chemat statele membre pentru „A impulsiona păstrarea și protejarea tuturor limbilor folosite de popoarele lumii”, declarând în același timp anul 2008 Anul Internațional al Limbilor. În 2014 UNESCO a postat pe site-ul său și versiunea în limba Esperanto a mesajului Directorului General, Irina Bokova.
Cum se raportează la toate acestea Esperanto? Valorile de bază ale acestei zile, diversitatea și dreptul fiecărui om de a vorbi în limba sa maternă, sunt și valorile pe care le apără mișcarea mondială pentru Esperanto. Noi, esperantiștii, nu vrem să înlăturăm nicio limbă, noi vrem ca toate limbile să existe în continuare, în respect pentru drepturile lingvistice ale tuturor, și să domnească justețea lingvistică în intercomunicare. În acest scop, de mulți ani, Asociația Universală de Esperanto sărbătorește împreună cu toți ceilalți în mod solemn această zi, între altele pentru a sublinia că limba internațională Esperanto nu este o eliminatoare de limbi, așa cum este o limbă a unei puteri economice și militare mari.
De fapt, Esperanto este un mijloc de protejare contra dispariției unor limbi, cum a afirmat doamna Vigdis Finnbogadóttir (președintele Republicii Islanda între 1980-1996): „Este deja timpul ca diversele națiuni să înțeleagă că o limbă neutrală ar putea deveni un adevărat meterez pentru culturile lor față de influența monopolizatoare a uneia sau a două limbi, așa cum astăzi devine tot mai evident. Eu sper sincer că Esperanto va progresa rapid pentru a ajuta toate națiunile lumii”.
Probabil cineva va mai întreba: „De ce tocmai Esperanto?”. Motivul este simplu. În spatele limbii Esperanto nu există state, interese economice, străduințe imperialiste, nici popoare al căror interes ar fi dispariția altor popoare, a limbilor acestora, sau obținerea piețelor comerciale ale lor. În spatele limbii Esperanto există numai oameni binevoitori din cele mai diverse popoare, națiuni, care au drept scop justețea pentru toate culturile și toate limbile, în pace între toate popoarele. „A întări drepturile vorbitorilor de orice limbă este scopul la care contribuie esențial Esperanto” (Prof. Robert Phillipson). Esperanto este un instrument accelerator pentru realizarea unei comunicări juste și, în acest fel, de relații corecte între etnii, culturi, popoare. ”… Eu sper că Esperanto va continua îndeplinirea acestui rol dublu susținând diversitatea și creând unitatea.” (Rita Izsák-Ndiaeye, Raportor Special al ONU).
Prin urmare, folosirea limbii-punte Esperanto în comunicarea internațională realizează drepturi lingvistice egale și-i ajută pe toți să-și mențină vie propria limbă. Acesta este un mesaj clar, pe care vorbitorii de Esperanto din întreaga lume vor să-l trimită tuturor la 21 februarie. Începeți să studiați limba Esperanto cu ajutorul www.lernu.net!
Din partea Secției Informative a Asociației Universale de Esperanto: Renato Corsetti, Stefan Keller, Emilio Cid, Vasil Kadifeli și echipa www.linguistic-rights.org/21-02-2018.
(Comentariu și traducere: Mihai Trifoi)