În fiecare an, la 20 martie, se marchează Ziua internațională a francofoniei, sub tutela Organizației Internaționale a Francofoniei, precum și Ziua limbii franceze, în organizarea ONU. Ambele zile sunt dedicate milioanelor de oameni din țările francofone, dar și din acele țări unde limba franceză este mai puțin răspândită.Data de 20 martie marchează semnarea, în 1970, la Niamey (Niger), a tratatului referitor la crearea Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT), devenită, în 2005, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), conform site-urilor http://www.mae.ro și https://en.unesco.org/.
Tema din 2025 a zilei, ‘Mă educ, deci acționez’ (‘Je m’éduque, donc j’agis’), face referire la educație în general și îndeamnă la acces la educație de calitate pentru toți, mai ales într-o lume în care avansul tehnologic redefinește reperele, contribuie la dezvoltarea durabilă și la pace, formând totodată generații angajate și responsabile, informează site-ul https://www.francophonie.org/.
Tema din 2024 a zilei a fost ‘Créer, innover, entreprendre en français’, care a evidențiat multiplele oportunități și dinamismul spațiului francofon, încurajând astfel creativitatea, inovația și antreprenoriatul, ca pârghii pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri, conform https://www.francophonie.org/.
În 2024, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) a lansat, în România, misiunea economică și comercială a francofoniei în Europa Centrală și de Est, eveniment ce a avut loc în București, în perioada 27-29 martie, scrie https://economie.gov.ro/.
De asemenea, în 2024, al XIX-lea Summit al Francofoniei a avut loc la 5 octombrie 2024, la Paris, informează https://www.francophonie.org/. Summit-urile francofoniei se reunesc o dată la doi ani, la nivel de șefi de stat și de guvern din țările francofone.
***
Limba franceză a ocupat întotdeauna un loc important printre limbile de circulație internațională, fiind mai întâi un simbol al culturii și creativității, iar apoi un vector al democrației și umanismului, valori pe care UNESCO intenționează să le promoveze. UNESCO promovează franceza, una dintre cele șase limbi oficiale și una dintre cele două limbi de lucru ale sale, scrie https://www.un.org/.
Cu 300 de milioane de vorbitori pe cinci continente, limba franceză este a cincea cea mai vorbită limbă din lume după chineză, engleză, spaniolă și arabă. De asemenea, franceza este limba oficială în 32 de guverne și în majoritatea organizațiilor internaționale, precum și a patra limbă utilizată pe internet. 59% dintre vorbitorii cotidieni de limbă franceză sunt de pe continental african, informează site-urile https://www.francophonie.org/ și https://www.un.org/
Termenul ‘francofonie’ a fost introdus în 1880 de către geograful Onesime Reclus și se referea la o clasificare a popoarelor în funcție de criteriul limbii, termenul desemnând ideea unei comunități de oameni, răspândiți în toată lumea și vorbind limba franceză, scrie https://www.francophonie.org/.
Francofonia poate desemna pe de o parte comunitatea vorbitorilor de limbă franceză, iar pe de altă parte francofonia instituțională, organizată, care își propune să promoveze limba franceză la nivel internațional, în principal prin mijloace politice și culturale.
Până în anii ’60, francofonia s-a manifestat pe dimensiunea sa culturală, grație uniunilor de scriitori și jurnaliști precum Asociația scriitorilor de limbă franceză sau Uniunea Internațională a jurnaliștilor și a presei (în prezent, Uniunea Presei francofone).
Un prim pas concret spre instituționalizarea francofoniei a fost făcut în 1969, când a avut loc prima Conferință a statelor francofone, sub egida lui Andre Malraux, ministru al Culturii în epocă. Conferința s-a finalizat cu crearea, la 20 martie 1970, a Agenției de cooperare culturală și tehnică (ACCT), un organism interguvernamental, care va deveni, în 1995, Agenția interguvernamentală a Francofoniei, iar în 2005, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), conform larousse.fr.
Alte exemple de demersuri privind afirmarea francofoniei pe dimensiunea culturală și politică sunt date de inițiative precum: Festivalul panafrican al cinematografiei (anii ’70), Centrul de Cultură și Animație Culturală (1986), Premiul celor cinci continente ale Francofoniei (2001) etc.
În 2000, a fost adoptat primul text normativ al Francofoniei – Declarația de la Bamako – în ceea ce privește practicile democrației, drepturilor și libertăților. Astfel, Francofonia dispune de pârghii constrângătoare pentru membrii organizației care nu respectă valorile promovate de organizație.
Francofonia a dobândit un caracter instituțional unitar prin crearea Organizației Internaționale a Francofoniei, în 2005, cu scopul de acționa pentru promovarea limbii franceze și menținerea statutului ei de limbă internațională, cu ajutorul Cartei francofoniei (2005). În prezent, politica francofonă este manifestată, la nivel instituțional, prin intermediul a trei entități: Conferința șefilor de stat și de guvern ai statelor în care se vorbește franceza (summit) și care se reunește o dată la doi ani; Conferința ministerială a francofoniei care reunește miniștrii de externe; Consiliul permanent al francofoniei. Din Organizație fac parte, în prezent, 88 de state, mai notează https://www.francophonie.org//.
România a devenit membră cu drepturi depline a comunității statelor și guvernelor având în comun limba franceză în 1993, potrivit mae.ro.
România este un membru important al mișcării francofone, fiind desemnată în 2007, de către Secretarul General al Francofoniei, ‘stat-far al francofoniei’ în regiunea Europei Centrale și de Est.
Reprezentanța regională OIF pentru Europa Centrală și de Est (REPRECO) are sediul la București. Un Acord de sediu cu OIF, semnat în marja Sommet-ului Francofoniei de la Erevan (2018), a intrat în vigoare în 2020. Fostul ministru român al Educației, Sorin Cîmpeanu, a fost ales, în 2021, președinte al Agenției Universitare a Francofoniei, pentru un nou mandat de patru ani (2021-2025).
În ceea ce privește promovarea limbii franceze în România, predarea limbii franceze rămâne o prioritate pentru România. Limba franceză își păstrează statutul de a doua limbă modernă cea mai vorbită din România (mai mult de un milion de vorbitori). În învățământul primar și secundar, aproximativ 88% dintre elevi învață limba franceză drept prima sau a doua limbă străină.
Și în spațiul universitar, francofonia este foarte dinamică în cadrul unei rețele de universități și institute de cercetare membre ale AUF (Agence universitaire de la Francophonie), care oferă programe de studii în limba franceză. Agenția Universitară a Francofoniei (AUF – www.auf.org) este asociația unităților de învățământ superior și de cercetare, reunind 990 de universități, rețele universitare și centre de cercetare științifică care folosesc limba franceză, în 118 țări. Prezentă în 40 de țări, AUF are o rețea de 59 de reprezentanțe locale. Sediile centrale sunt la Montreal și Paris, mai scrie site-ul mae.ro/.
AGERPRES
