19 februarie – Ziua Brâncuși

Inițiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparținut scriitorului Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președinte al Fundației ‘Ideea Contemporană’, care, încă de la 2 februarie 2015, a solicitat, printr-o scrisoare publică adresată președintelui Klaus Iohannis, Puterii și Opoziției, și transmisă AGERPRES, să declare Ziua Națională Constantin Brâncuși, pe data de 19 februarie: ‘Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuși să declarați ziua de 19 februarie ‘Ziua Națională Constantin Brâncuși’ ‘. În opinia sa, ziua de naștere a sculptorului Constantin Brâncuși, 19 februarie 1876, ‘este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năștea cel care avea să fie ‘Patriarhul și Părintele Sculpturii Moderne’, ‘Titanul din Hobița’, Constantin Brâncuși, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii și ne-a înrudit cu Dumnezeu’.

O propunere legislativă privind declararea zilei de 19 februarie – ‘ Ziua Brâncuși ‘ ca sărbătoare națională a fost formulată de mai mulți parlamentari și prezentată în data de 25 februarie 2015 în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit site-ului https://www.cdep.ro/. În expunerea de motive ei au susținut că declararea datei de 19 februarie drept ‘Ziua Brâncuși’ – sărbătoare națională legală lucrătoare, reprezintă ‘o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru’. ‘Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (…) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși’.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins, la 16 iunie 2015, propunerea legislativă, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că ‘a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu’. Câteva luni mai târziu, însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit Legii nr. 305/2015, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza și/sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

În 2025, în București și în întreaga țară sunt organizate numeroase evenimente atât în data de 19 februarie, cât și în jurul acestei date.

La 18 februarie, în Sala Mare a Institutului Cultural Român, de la ora 18.30, este proiectat, în versiune originală, în limba franceză (narator: Christian Gonon), documentarul ‘Brancusi, Les metamorphoses de la sculpture’, scris și realizat de Alain Fleischer, conform unui comunicat al Serviciului Promovare și Comunicare al ICR, transmis AGERPRES, la 14 februarie. La acest eveniment, dedicat Zilei Naționale Constantin Brâncuși, accesul publicului este liber.

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) sărbătorește Ziua Brâncuși, pe 19 februarie, când publicul va avea ocazia să descopere opera și influența sa asupra artei moderne prin tururi ghidate și o proiecție de film documentar, potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis AGERPRES

Sursa foto: Muzeul Național de Artă al României/Facebook

Ziua Brâncuși debutează la Iași, în 19 februarie, cu cel mai important eveniment dedicat sculpturii din România – Luna Sculptorilor Români -, aflat la a 5-a ediție. În cadrul evenimentului organizat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, în numeroase instituții de cultură partenere vor fi expuse lucrări de importanță internațională, iar pe principale artere pietonale ale orașului se vor amplasa cele mai noi creații ale artiștilor contemporani din România și din Republica Moldova. Invitatul de excepție al Ediției din 2025 a Lunii Sculptorilor Români este maestrul Aurel Vlad, ce va fi prezent la Iași cu o expoziție personală la CIAC Baia Turcească și cu o serie de lucrări în spațiu public.

În cadrul Lunii Brâncuși 2025, Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici va acorda două distincții de prestigiu dedicate sculpturii românești: Premiul ‘Sculptor Emerit’ și Premiul ‘Sculptor Emergent’. Evenimentul de decernare va avea loc la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, în Sala Scoarțelor, începând cu ora 17.00.

Cu prilejul Zilei Brâncuși, o serie de manifestări culturale speciale vor fi organizate de Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare ‘Constantin Brâncuși’, Muzeul Județean ‘Alexandru Ștefulescu’ și Uniunea Artiștilor Plastici din România. La Muzeul Județean ‘Alexandru Ștefulescu’, la ora 13.00, va fi vernisată expoziția ‘Brâncuși – Priviți până vedeți’, eveniment urmat de un moment muzical Medalion ‘Constantin Brâncuși’, susținut de maestrul Mircea Suchici și de lansarea Revistei Brâncuși nr. 14/15 2025. La ora 15.00 va avea loc vernisajul expoziției de pictură ‘Jurnal de Introspecție XIV’ al artistelor Mirela Trăistaru și Dorothea Fleiss, curator – Daniel Sur. Galeriile de Artă ‘Constantin Brâncuși’ găzduiesc, de la ora 16.00, vernisajul expoziției de sculptură ‘Tensiuni Atemporale’ a sculptorului Petre-Virgiliu Mogoșanu, curator – Vasile Fuiorea. La Galeria Galateea Contemporary Art București va avea loc, la ora 18.00, vernisajul expoziției personale a artistului Mihai Ariciu – ‘Autoportret’, curator – Iulian Vîrtopeanu.

Sursa foto: Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”/Facebook

Joi, 20 februarie, la Muzeul de Artă din Cluj, la ora 18.00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură, desen și obiect ‘Retrospektiv’ a artistului Marcel Lupșe, curatori – Oliv Mircea și Florin Gherasim. În aceeași zi, se deschide la Galeria de Artă Ploiești expoziția ‘Înfloriri’ a artistelor Emanuela Ceapă, Marilena Ghiorghiță, Maria Urian și Mariana Grumăzescu-Voicu.

Vineri, 21 februarie, la ora 17.00, va avea loc vernisajul expoziției artistului Victor Eugen Mihai – VEM, împreună cu invitații lui – ‘Chapeau bas’ – la Galeria Frunzetti din Bacău; critic de artă Maria Bilașevchi.

Biblioteca Județeană ‘Alexandru și Aristia Aman’ organizează în săptămâna 17-21 februarie 2025 o serie de evenimente culturale dedicate împlinirii a 149 ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Din programul evenimentelor amintim: expoziție de carte ‘Brâncuși – omul și artistul’, sala ‘acad. Dinu C. Giurescu’ (17-21 febr.); atelier interactiv și jocuri educative ‘Să-l descoperim pe Brâncuși’, participă elevi ai Colegiului Național ‘Ștefan Velovan’, sala ‘acad. Basarab Nicolescu’ (17 febr., ora 10.30); atelier educativ ‘Despre Brâncuși în cuvinte și imagini’, participă elevi ai Colegiului Național ‘Ștefan Velovan’, sala Mediatecă / American Corner (18 febr., ora 14.00); atelier interactiv online ‘Oameni care au schimbat lumea: Constantin Brâncuși’, participă elevi ai Școlii Gimnaziale Podari (19 febr., ora 9.00); vernisaj expoziție de pictură ‘Omagiu’, cu lucrări ale membrilor Cenaclului artiștilor plastici craioveni ‘Constantin Brâncuși’, Salonul Expozițional, Clădirea ‘Aman’ (19 febr., ora 16.30), conform https://comunicatedepresa.aman.ro/.

Sursa foto: Biblioteca Judeteana Alexandru & Aristia Aman Craiova/Facebook

***

Sculptorul Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în Hobița, județul Gorj. A fost elev al Școlii de Arte și Meserii din Craiova (1894-1898). Cu ajutorul unor burse de studii acordate de Biserica Madona Dudu Craiova și Prefectura Județului Dolj, a studiat, între anii 1898-1902, la Școala Națională de Arte Frumoase din București, potrivit https://muzeuldeartacraiova.ro/. Încă din primul an de studenție, lucrarea sa ”Bustul lui Vitellius” a obținut ”mențiunea onorabilă”, în 1900 ”Capul lui Laocoon” i-a adus artistului medalia de bronz, iar ”Studiu”, din 1901, a câștigat medalia de argint. Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), artistul a realizat ”Ecorșeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz și folosită, ulterior, în școlile românești de medicină.

După plecarea la Paris, în 1905-1906, a obținut bursa Ministerului Cultelor și Instrucțiunii publice din România și s-a putut înscrie la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. A fost acceptat să lucreze în atelierul sculptorului Antoine Mercié. Mai târziu, în 1909, a închiriat un spațiu pe strada Montparnasse, unde și-a amenajat propriul atelier. În 1907 a devenit pentru o scurtă perioadă elevul lui Auguste Rodin, despărțirea de acesta, în căutarea propriei identități, fiind marcată de cuvintele devenite celebre: ‘nimic nu poate crește la umbra arborilor mari (la umbra unui stejar nu poate crește niciun alt copac)’. În același an, a sculptat ‘Cumințenia pământului’, lucrare expusă în premieră la București, în 1910, la expoziția anuală Tinerimea Artistică, conform https://muzeuldeartacraiova.ro/.

În 1906, a expus pentru prima dată la Paris, la Salonul Societății Naționale de Arte Frumoase. Din această perioadă datează ‘Orgoliu’ (1905) – prima sculptură turnată în bronz – și ‘Cap de copil’ (1906), lucrări în care se poate observa eliberarea din figurativismul specific perioadei. Varianta în ghips a ‘Orgoliului’ va fi expusă, în 1906, la Salonul de toamnă de la Paris, urmând ca, în 1907, să fie expus ‘Capul de copil’.

Tot în atelierul său din Paris a realizat opera ‘Sărutul’ (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când a finalizat monumentala lucrare ”Poarta sărutului”, amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu. La 9 septembrie 1912 era dezvelită, în curtea Spitalului Militar Central din București, lucrarea monumentală ‘Bustul dr. Carol Davila’, singurul monument de for public al sculptorului în Capitală, se arată pe site-ul https://www.scumc.ro/.

„Poarta sărutului” – Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

După 1908, Brâncuși a dat o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. Într-un timp relativ scurt, artistul a eliminat detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În această evoluție a artei sale se înscriu lucrări precum ‘Muza adormită’, ‘Sărutul’, ‘Cumințenia pământului’, ‘Domnișoara Pogany’, ‘Prințesa X’ sau ‘Pasărea măiastră’, potrivit volumului ‘Constantin Brâncuși’ (Mircea Deac, Editura Meridiane, 1966).

„Coloana fără sfârșit” – Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Anul 1915 a marcat o premieră în cariera artistului, când a realizat primele lucrări în lemn: ‘Cariatide’, ‘Fiul risipitor’ și altele. Urmează ‘Vrăjitoarea’, ‘Himera’, ‘Cariatidă’ și ‘Adam’ și primele versiuni în lemn ale ‘Coloanei fără sfârșit’ (1918), așa cum îi plăcea artistului să o numească. În 1938 a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din ‘Masa tăcerii’, ‘Scaunele’, ‘Poarta sărutului’ și ‘Coloana infinitului’, închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemților.

„Masa tăcerii” – Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

După ce, în 1909, a expus lucrări atât la Paris, cât și la București, artistul a organizat, în 1914, prima sa expoziție în Statele Unite ale Americii, la o galerie de artă din New York.

În 1919, a apărut, la Paris, volumul ‘La Roumanie en Images’, cuprinzând cinci reproduceri după operele sale. Brâncuși a început să-și expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franța, Anglia, America, Elveția și Țările de Jos, fiind elogiat în numeroase publicații din întreaga lume.

„Sărutul” – Foto: (c)  SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

A fost decorat în 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu ordinul ‘Meritul cultural pentru artă plastică’. Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși s-a desfășurat în toată măreția ei, din această perioadă datând operele din ciclul ”Pasărea în văzduh”, ciclul ”Ovoidului”, precum și sculpturile în lemn.

Cu toate că se bucura deja de recunoaștere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuși și-a dus viața ca un simplu țăran român, sursa sa de inspirație fiind, de altfel, chiar elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viața satului românesc, artistul reușind să îmbine simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuși renunță la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidențierii esenței lucrurilor. Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o și a depășit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul ‘Constantin Brâncuși’ (Editura Meridiane, 1966).

Pe 12 aprilie 1956, Brâncuși și-a scris testamentul, potrivit căruia atelierul său parizian, cu toate capodoperele sale, în condițiile în care statul român a refuzat categoric acest gest, prin reprezentanții săi, să revină Muzeului de Artă Modernă din Paris. Muzeul de Artă Modernă din Paris adăpostește atelierul integral al lui Constantin Brâncuși, obiectele prezentate dezvăluind drumul artistic de la Hobița către centrul universului artistic.

Artistul a încetat din viață la 16 martie 1957, departe de țara sa, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Anul 2001, când s-au împlinit 125 de ani de la nașterea marelui artist român, a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuși, sărbătorit și în cadrul UNESCO.

Expoziția ‘Brâncuși. Sublimarea formei’, principalul eveniment din cadrul celei de-a 27-a ediții a Festivalului de artă Europalia, organizat la Bruxelles, în perioada 2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020, la care România a avut statutul de țară invitată de onoare, a fost unul dintre cele mai importante evenimente dedicate sculptorului român în ultimele decenii. Expoziția, ce a cuprins peste 25 de sculpturi și alte 200 de obiecte, fotografii, documente, a abordat ambele direcții ale lucrărilor sale, respectiv sculptura și fotografia, proiectul cuprinzând opere importante de la muzee și din colecții private din jurul lumii, incluzând ‘Muza adormită’, ‘Sărutul’ sau ‘Leda’.

AGERPRES

* Explicaţie foto din deschidere: Lansarea proiectului ‘Luna Sculptorilor Români’ la Ateneul Naţional din Iaşi, cu ocazia celebrării a 147 de ani de la naşterea marelui artist Constantin Brâncuşi.