Marcată oficial, din anul 2011, la inițiativa Fundației Europene pentru îngrijirea Nou-născuților, data de 17 noiembrie este dedicată reamintirii riscurilor pe care le presupune o naștere prematură.
Conform studiilor realizate de către Save the Children International şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (www.salvaticopiii.ro), naşterea prematură este cea mai importantă cauză a mortalităţii bebeluşilor, determinând la nivel mondial mai mult de un milion de decese anual. 75% din aceşti bebeluşi ar putea fi totuşi salvaţi cu ajutorul echipamentelor medicale performante. La nivel mondial, în fiecare an se înregistrează 15 milioane de naşteri premature, 85% dintre acestea având loc între săptămâna 32 şi 37 de sarcină. Peste un milion de bebeluşi mor anual din cauza complicaţiilor care apar la naşterea prematură. Mulţi dintre cei care supravieţuiesc suferă de dizabilităţi, inclusiv dizabilităţi de învăţare, dar şi de probleme vizuale şi auditive. Aceleași studii mai arată că rata naşterilor premature este în creştere în aproape toate ţările.
75 de prematuri în acest an, numai la Sfântu Gheorghe
La secția de neonatologie a Spitalului „Dr. Fogolyan Kristof” din Sfântu Gheorghe s-au născut prematur, numai în acest an, 75 de copii. Din fericire, secția a fost recent renovată, iar potrivit datelor de pe site-ul spitalului (www.spitfog.ro), datorită dotărilor moderne, aceasta poate asigura, cu competenţe acordate de Ministerul Sănătăţii, resuscitarea nou-născutului în sala de naştere şi tratamentul copiilor bolnavi în compartimentul de terapie intensivă neonatală: confort termic prin plasare în incubatoare moderne închise sau deschise, ventilaţie asistată invazivă sau neinvazivă, fototerapie, echilibrare hidro-electrolicitică şi acido-bazică, alimentaţie parentală totală sau parţială, suport nutriţional eteral cu preparate moderne de lapte, monitorizarea funcţiilor vitale, tratament antibiotic complex, evaluări ecografice, screening auditiv, screening pentru boli metabolice rare, examinări radiologice la patul bolnavului, determinarea neinvazivă a nivelului de bilirubină, analiza gazelor sanguine. Cele trei doctorițe de pe secție, dr. Gyulai Gabriella – medic specialist pediatru-neonatolog (şef secţie), dr. Ivácson Lilla – medic specialist neonatologie și dr. Régeni Hajnalka – medic specialist neonatologie sunt ajutate în activitatea lor de șaisprezece asistente medicale, o soră medicală şi șase infirmieri. Potrivit șefei secției de neonatologie, dr. Gyulai Gabriella, activitatea secției ar putea fi chiar mai eficientă, dacă numărul personalului ar mai fi completat de una-două asistente medicale și personal auxiliar.
Personal de un înalt profesionalism – mămici fericite
Conform declarațiilor unor mămici care au adus recent pe lume copilașii, la spitalul din Sfântu Gheorghe, condițiile de aici sunt comparabile cu cele din marile spitale particulare, fără a fi, însă, nevoie de „atenții” suplimentare.
„Am născut pe 27 aprilie, dar data nașterii trebuia să fie pe 23 mai. La sala de naștere am întâlnit o moașă și o asistentă ,<<jos pălăria>>. Am avut noroc că dr. Stoica era de gardă – ea m-a ajutat mult, atât cu nașterea cât și cu pregătirea psihică în timpul travaliului. După 4 ore am născut un băiețel de 2360 de grame și 46 de centimetri. Nu a fost nevoie de incubație. Din prima clipă, copilul a fost pus la sân. După 2 ore am fost pe picioare. Am găsit o cameră curată, la fiecare schimb de tură se spăla pe jos, se lua gunoiul. Medic neonatolog de nota zece a fost Lilla Ivácson . Pentru orice sfat, la ea am apelat. Eu personal sunt mulțumită de secția de neonatologie.”, ne-a declarat Mihaela Stan Dumitru.
Și Elena, care a născut anul trecut, la același spital, a avut numai cuvinte frumoase: „Totul a fost foarte curat, personalul extrem de amabil și atent cu mine și cu fetița mea. Am primit sfaturi în legătură cu alăptarea și cu recuperarea după naștere, și pot să spun că am tot respectul pentru toate cadrele medicale pe care le-am întâlnit acolo.”
Dana a născut, la 36 de săptămâni, un băiețel sănătos, de aproape trei kilograme. Ceea ce ar fi putut fi o naștere cu probleme, întrucât fătul nu avea poziția potrivită pentru o naștere normală, a dus până la urmă la o cezariană lipsită de complicații, în urma căreia, atât mama, cât și copilul au plecat din unitatea medicală sănătoși și fericiți, după șase zile de spitalizare.
Iată, așadar, că investiția de peste un milion de euro în reabilitarea în completă a Spitalului județean de Urgență, dar și donațiile primite de-a lungul timpului de la diferite persoane fizice ori juridice fac diferența dintre alegerea unui spital privat și unul de stat, care oferă servicii similare, la aceeași calitate.
Investiții masive în sănătate
În ceea ce privește programele inițiate de Guvern, Ministerul Sănătății va demara 5 programe naționale de screening, cu finanțare europeană nerambursabilă. Conform informațiilor furnizate prin intermediul site-ului www.ms.ro, România va beneficia, în urma accesării fondurilor nerambursabile, de peste 191 milioane de euro pentru implementarea de programe de depistare precoce (screening) a cancerului de col uterin, cancerului de sân, tuberculozei, hepatitelor B,C și D, precum și pentru screening prenatal, precum și pentru formarea personalului medical din domeniile prioritare de sănătate.
În primă etapă vor fi alocate 3 milioane de euro pentru dezvoltarea registrelor naționale pentru programele regionale de îngrijire a gravidei și copilului şi pentru organizarea programe de formare profesională specifică pentru personalul implicat în îngrijirea gravidei și copilului. Programele de formare vor putea include personal medical din toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.
În cea de-a doua etapă vor fi implementate programe şi servicii de sănătate de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce prenatal: consult medicina de familie, consult de specialitate obstetrică-ginecologie, analize laborator, analize prenatale: test combinat (trimestrul I): ecografie, biochimie și interpretarea rezultatului obținut, morfologia fetală de trimestrul II (ecografia morfologică), amniocenteza etc. Tot în contextul proiectelor vor putea fi achiziţionate echipamente necesare activităților. Pentru etapa II vor fi alocate 16 milioane de euro (2 milioane de euro pentru fiecare regiune de dezvoltare).
Oana-Mihaela Costache