. . Se împlinesc cinci ani de când Parlamentul României a decis ca data de 15 ianuarie, când poporul român serbează naşterea poetului Mihai Eminescu (1850-1889) să fie declarată Ziua Culturii Naționale, omagiu binemeritat Luceafărului poeziei noastre. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta pe bună dreptate că această Zi trebuie să fie un moment special în care celebrăm un mare creator, dar reflectăm şi asupra proiectelor culturale de interes general.
S-a pornit de la ideea că şi în alte câteva state europene există ceva similar: Ziua Culturii în Portugalia are loc la data în care s-a născut marele poet Luís Vaz de Camões Luis de Camoes, în Spania a fost aleasă ziua morţii scriitorului Miguel de Cervantes Saavedra, iar Republica Moldova a hotărât în semn de omagiu pentru Mihai Eminescu, ca 15 ianuarie să fie serbată şi acolo drept Zi a Culturii Naţionale.
Concert Simfonic Extraordinar intitulat semnificativ – „Poveste de iubire”
În suita manifestărilor organizate în întreaga ţară şi dedicate acestei zile cu totul speciale pentru poporul român, se înscrie şi Concertul Simfonic Extraordinar intitulat semnificativ – „Poveste de iubire” – ce va fi susţinut astă-seară de la ora 19,00 la Sala „Patria” din municipiul de sub Tâmpa de Orchestra Filarmonicii din Braşov.
Este un spectacol aparte, în care muzica şi poezia se vor îmbina armonios. Pe lângă piese celebre din creaţia unor compozitori vestiţi, ca Ceaikovski, Massenet, Barber, Mahler, Prokofiev sunt incluse poeme nemuritoare ale lui Mihai Eminescu, precum şi ale Veronicăi Miclea, marea iubire a poetului şi muza multor creaţii ale sale, versuri recitate de actorii Dana Ilina şi Cristian Şofron.
Concret, programul cuprinde în prima sa parte lucrări de Samuel Barber -„Adagio”; Gustav Mahler – „Adagietto” din Simfonia a V-a, Serghei Prokofiev – selecţiuni din „Romeo şi Julietta”, Piotr Iilici Ceaikovski – selecţiuni din „Lacul lebedelor” şi Uvertura „Romeo şi Julieta”, Jules Émile Frédéric Massenet – „Meditation de Thais”.
În partea a II-a va urma Concertul nr. 21 pentru pian şi orchestră de W. A. Mozart, solistă Ana-Maria Negrea, la pupitrul dirijoral aflându-se maestrul Gheorghe Costin.
Mihai Eminescu şi Veronica Micle
În câteva rânduri vom puncta câteva elemente ale unei frumoase şi tumultoase „Poveşti de iubire”, cum inspirat au denumit spectacolul cei de la Filarmonica braşoveană.
Se cunoaşte nu doar de către istoricii literari şi critici, dar şi de marele public iubitor de frumos, adevăratul roman de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, ea însăşi poetă. „Îngerul blond”, cum a considerat-o genialul şi nefericitul creator, era o doamnă frumoasă, cu părul blond şi ochii albaştri, de care s-a îndrăgosit iremediabil Mihai Eminescu la Viena pe când era student la filozofie. Amândoi aveau aceeaşi vârstă (22 de ani), se aflau în floarea vieţii, deşi atât de timpuriu Veronica Micle era căsătorită de opt ani, şi avea… doi copii!
Dar nimic nu a stat în calea arzătoarei lor pasiuni. Fără a ţine cont de implicaţiile morale, de bârfe şi piedici, cei doi au început o relaţie de amor ce a luat amploare şi a durat nu mai puţin de 17 ani, până la sfârşitul dramatic al amândurora.
După moartea lui Eminescu la numai 39 de ani, care a survenit la 15 iunie 1889, la scurtă vreme nemaiputând să suporte viaţă fără marea sa dragoste, Veronica Micle avea să se sinucidă luând arsenic pe 4 august 1889 la Mănăstirea Văratec, unde se retrăsese.
Actriţa Dana Ilina
Cum spuneam mai înainte, în cadrul ineditului spectacol vor recita din creaţia poeţilor amintiţi doi actori, Dana Ilina şi Cristian Şofron. Iată pe scurt câteva date despre ei.
Dana Ilina s-a născut la Iaşi în anul 1980. A studiat mai întâi actoria la Palatul Pionierilor din oraşul natal la clasa prof. Damian Mihai. În liceu a înfiinţat o trupă de teatru cu care a participat la spectacole, festivaluri dedicate tinerilor artişti amatori.
După bacalaureat şi-a desăvârşit pregătirea profesională în Capitală, studiind la Academia de Arte „Luceafărul”, la clasa prof. Mircea Constantinescu, precum şi la Facultatea de Arte „Hyperion”, la cea din urmă fiind şefă de promoţie.
Dintre roluri jucate până acum amintim: Doica din „Romeo şi Julieta” de Shakespeare, Zoe din „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, Anca din „Năpasta” tot de I. L. Caragiale, Nina din „Pescăruşul” de Cehov, Irina din piesa „Trei surori” de Cehov etc.
Actorul de teatru şi film Cristian Şofron
Mult mai cunoscut este Cristian Şofron, actor român de teatru, televiziune şi film, propulsat de popularul serial TV „Toate pânzele sus” realizat între anii 1976 – 1978, în care îl interpreta cu multă naturaleţe pe tânărul Mihu, însoţit mereu de căţelul Lăbuş.
Născut la Bucureşti pe 9 mai 1958, Cristian Şofron a debutat la numai 13 ani în filmul artistic „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte“, în regia lui Sergiu Nicolaescu, după ecranizarea nuvelei „Întoarcerea lui Ipu“, de Titus Popovici. De asemenea, este de adăugat faptul că a dublat în limba română, vocea unor personaje de desene animate, precum a „Şarpelui Ka” din „Cartea Junglei”, iar după moartea regretatului Florian Pittiş dublează vocea lui „Winnie de Pluş”.
În prezent este actor al Teatrului „C-tin Notarra” din Bucureşti.
Dirijorul Gheorghe Costin
Pentru citiorii noştri mai puţini familiarizaţi cu C.V-urile unor artişti, facem o prezentare mai amplă a dirijorului Gheorghe Costin. Domnia sa a studiat la Universitatea de Muzică din Bucureşti şi a absolvit în paralel secţiile de Compoziţie (cu prof. Dan Constantinescu) şi Dirijat, aceasta din urmă la clasa marelui pedagog prof. Constantin Bugeanu. Din anul 1984 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
A activat ca dirijor permanent al Filarmonicilor din Târgu Mureş (1986-1988) şi Iaşi (1988-2001), iar din anul 2001 este dirijor la Filarmonica „Banatul” din Timişoara. Prestaţiile sale întotdeauna de calitate, disponibilitatea repertorială deosebită, sensibilitatea de muzician devotat sunt atuu-ri de necontestat pe care amintitul muzician şi-a clădit o reputaţie solidă, fiind solicitat permanent la toate orchestrele din ţară şi marcând numeroase prezenţe internaţionale.
În septembrie 1998, Gheorghe Costin şi-a făcut debutul la pupitrul Orchestrei de cameră „London Schubert Players Orchestra” şi la Festivalul Internaţional de la Windsor. A beneficiat de îndrumarea şi preţuirea unor mari personalităţi dirijorale, precum Sergiu Celibidache şi Erich Bergel.
Memorabile rămân concertele cu lucrări de Yannis Xenakis din anii 1992 (Bucureşti) şi 1993 (Cluj) – în prezenţa autorului – eveniment în urma căruia a fost distins cu „Premiul Uniunii Criticilor şi Interpreţilor din România”.
A efectuat turnee în Franţa, Spania, Austria, Germania, Elveţia, Grecia, Anglia, Olanda, Belgia şi Portugalia.
Numele său a figurat pe afişele unor renumite săli de concerte europene ca UNESCO din Paris şi München: „Gasteig” ( unde a susţinut în anul 1995 un memorabil concert în prezenţa lui Sergiu Celibidache), „Herkulessaal der Residenz” şi „Carl Orff – Saal”.
Printre artiştii cu care a colaborat se numără Rudolf Kerer, Grigori Sokolov, Nikolai Suk, Cyprien Katzaris, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Ştefan Ruha, Radu Aldulescu, Wolfgang Laufer, Viorica Cortez, Eva Marton, Doris Soffel, Corneliu Murgu şi alţii.
O frumoasă iniţiativă
…Sunt elemente care vor face ca seara specială dedicată Muzicii şi Poeziei (de ce nu? şi…Dragostei), de astăzi, 15 ianuarie 2015, să fie o reuşită. Iar conducerea Filarmonicii braşovene ( violonistul Liviu Mateş- director şi dirijorul Iulian Rusu – director artistic) merită felicitări pentru această frumoasă iniţiativă dedicată Zilei Culturii Naţionale.
Horia C. Deliu
