În dorința de a atrage un public tot mai larg spre muzica de calitate, în special tineri și chiar…foarte tineri, care să înceapă să frecventeze sălile de concerte, conducerea Filarmonicii Brașov a organizat o nouă manifestare de succes. Ieri a fost ”Ziua Porților Deschise” pentru 750 de copii, învățătorii și însoțitorii lor, cu ocazia împlinirii a 144 de ani de la înființarea prestigioasei instituții de cultură.
Cei mai mici dintre melomani au avut parte de mai multe surprize muzicale, dulci, și chiar de experimente științifice
“După ce au ascultat Carnavalul Animalelor prezentat de Orchestra Filarmonicii Brașov, copiii au primit harta «Misterelor Filarmonicii» și au vizitat toate încăperile Sălii Patria unde, la fiecare colț, eram așteptați de muzicieni care au cântat pentru ei la harpă, instrumente de percuție, instrumente de suflat, instrumente cu corzi și altele. La final, fiecare copil a primit o ciocolată în formă de chitară (…) și au putut urmări 4 experimente legate de vibrația sonoră prezentate de Muzeul de Științe Brașov”, ne-a precizat pianistul Ioan-Dragoș Dimitriu, managerul instituției.
Coordonator al activităților a fost violoncelista Alexandra Enache.
Să facem o mică incursiune în tumultoasa istorie a amintitei instituții de cultură, cu sprijinul unui vechi coleg de juriu pe la diferite competiții artistice din anii trecuți la care și autorul acestor rânduri a participat – muzicologul, compozitorul conf. dr. Petru-Marcel Vârlan, de la Facultatea de Muzică a Universității „Transilvania”. Într-un studiu amplu pe care ni l-a încredințat spre tipar, domnia sa precizează că există o solidă tradiție cultură muzicală a municipiului de la poalele Tâmpei se bazează pe o tradiţie puternică, am putea spune chiar seculară în care spiritul cultural german a fost dominant. Populaţia oraşului a creat un mediu intercultural fertil, în care diferitele influenţe se întrepătrundeau, îmbogățind viaţa muzicală.
La începutul secolului XIX lua fiinţă “Societatea muzicală vocal-instrumentală” condusă de Samuel Abraham, atestată în jurul anului 1820. Acelaşi Samuel Abraham construise în 1794 prima Sală de spectacole la Braşov cu numele “Reduta”, care s-a menținut până în zilele noastre cu renovările succesive de rigoare.
Asociaţiile culturale făurite de comunităţile etnice ale vechiului burg transilvan cultivau în primul rând muzica lor naţională, conlucrând într-un climat de înţelegere şi competiţie artistică exemplară. Așa au apărut renumitele asociaţii corale “Kronstädter Männergesangverein” în anul 1859, “Brassói Magyar Dalárda” în 1863 și “Reuniunea română de cântări” în 1864.
Primele formaţii profesioniste de muzică au fost fanfarele diferitelor regimente, iar Primăria a finanţat o Orchestră orăşenească al cărei prim statut datează încă din anul 1814. Capela oraşului a constituit baza întregii vieţi muzicale braşovene până în anul 1935. Majoritatea instrumentiştilor acestor formaţii profesioniste proveneau din Boemia, Austria și Germania. Pe lângă o şcoală muzicală şi interpretativă deosebit de dezvoltată, ei aduceau în Braşov şi suflul marilor centre muzicale Viena şi Lipsca. În programul concertelor de promenadă susţinute în pavilionul Parcului central erau incluse pe lângă muzica de divertisment (marşuri, valsuri, uverturi), tot mai multe piese din repertoriul simfonic.
De-a lungul anilor, pe podiumul şi la pupitrul Orchestrei Societăţii filarmonice braşovene s-au perindat dirijori, solişti, compozitori, personalităţi de excepţie care au susţinut şi o intensă activitate pedagogică.
Activitatea lui Anton Brandner, între anii 1878 şi 1900 s-a caracterizat prin strădania sa de organizare a repertoriului de concert după model vienez. An de an a inclus tot mai multe lucrări simfonice care au contribuit la ridicarea nivelului muzical al orchestrei şi publicului braşovean, realizând aproape integral simfoniile de Beethoven, uverturile de Brahms, lucrări de Mendelssohn-Bartholdy, Schumann, Schubert. În această perioadă concertează la Braşov, solişti valoroşi ca Felix Popper, Geza Zichy, Dimitrie Popovici ş.a. şi se ridică prima pleiadă de solişti braşoveni: pianiştii Rudolf Lassel, Louise Lurtz, Else şi Grete Krummel, violoniştii Max Krause, Eduard Lobel, Irene von Brennerberg, Ella Hesshelmer, violoncelistul Karl Klein şi clarinetistul Wenzel Janota.
După moartea lui Anton Brandner în anul 1900, postul de dirijor îl câştigă prin concurs prim-violonistul Capelei orăşeneşti, Max Krause, originar din Leipzig, care va rămâne la pupitrul orchestrei până în anul 1917. Sub conducerea sa repertoriul se diversifică, viaţa de concert se amplifică, Orchestra reuşind să execute pagini dificile din literatura romantică: Wagner, Brahms, Berlioz şi chiar Richard Strauss. În 1907, un eveniment deosebit l-a constituit prezentarea în primă audiţie la Braşov a Recviem-ului de Johannes Brahms. Solişti şi formaţii de talie europeană dau tot mai mare strălucire stagiunilor Societăţii filarmonice. Astfel concertează la Braşov Ernst von Dohnany, Emil von Sauer, Bronislaw Hubermann, Cvartetul din Bruxelles, Orchestra de cameră din München şi Orchestra din Leipzig, iar dintre soliştii braşoveni trebuie amintiți pianiştii Adolf Weiss, Paul Richter, Selma Honigberger, violoniştii Max Krause, Egon Dietzmann, Olga Coulin, Franz Croupa, soprană Selma Hackmuller.
Desele colaborări ale Orchestrei cu renumitele corale braşovene în concerte vocal-simfonice şi operă sunt dovada elocventă a profesionalismului interpreţilor. De asemenea, se cere reliefat rolul Societăţii şi a lui Max Krause în instituţionalizarea unui învăţământ muzical la Braşov, prin înfiinţarea unei şcoli pregătitoare „Philharmonische Vorschule”, care a format timp de aproape 28 de ani (1902 – 1930) tineri instrumentişti pentru Orchestra Societăţii.(…)
“La Mulți Ani ” Filarmonica Brașov !
…La ceas aniversar să le urăm talentaților membri ai Filarmonicii brașovene în numele melomanilor din Covasna succese la fel de frumoase ca până acum, multă sănătate, împliniri și tradiționalul ”La Mulți Ani”!
Horia C.Deliu
