Duminică, 12 aprilie 2020, creştinii catolici, reformați, evanghelici, lutherani şi calvinişti sărbătoresc acasă Sf. Paști, în vreme ce ortodocşii cinstesc, tot acasă din cauza pandemiei de Coronavirus, Floriile. În mod exceptional slujbele vor fi urmărite doar la televizor, radio sau pe Internet.
Sărbătoarea de Florii precede Săptămâna Patimilor. Pe alocuri acestei zile deosebite i se mai zice „Duminica Vlăstarilor”, întrucât închinătorii duc la biserică mlădiţe de salcie şi flori de primăvară pentru a fi sfinţite, luându–le apoi acasă şi aşezându–le la icoane.
„Duminica Vlăstarilor”
În unele aşezări rurale mai mici, cum ar fi Băcelul sau Valea Dobârlăului, am întâlnit cu ani în urmă şi o denumire populară a Sărbătorii de Florii, anume „Duminica Vlăstarilor”. L-am întrebat pe un unchieş, nenea Ion Boriceanu, de unde provine această variantă şi mi-a spus că de la obiceiul străvechi al sătenilor de a duce la biserică ramuri de salcie ori de nuc, spre a fi sfinţite de preoţi. De fapt, aceşti vlăstari amintesc că primăvara a venit şi fac trimitere la ramurile de finic cu care norodul din Ierusalim l-a întâmpinat Iisus Hristos.
După oficierea Slijbei aceste mldăiţe erau în anii trecuți luate acasă şi aşezate la icoane, deasupra uşilor şi a ferestrelor pentru a proteja casa şi pe cei ce locuiesc în ea. Nu mai puţin importantă este folosirea lor pentru tratarea diferitelor boli, de-a lungul întregului an.
Crengi de salcie sfinţite în biserică
În credinţa populară salcia poartă binecuvântarea Sf. Marii. Se zice că atunci când Sf. Fecioară a trebuit să treacă un râu, o salcie de pe mal s-ar fi aplecat peste apă, înlesnindu-i deplasarea. Drept răsplată, Maica Domnului a binecuvîntat-o, hărăzindu-i să nu se facă niciodată cărbune şi să fie purtată an de an la altar.
După cum spuneam şi mai înainte, s-a încetăţenit şi în localităţile din judeţul Covasna frumoasa tradiţie potrivit căreia de Florii crengile de salcie sfinţite în biserică să fie făcute coroniţe şi atârnate lângă icoane. De asemenea, cu aceste crenguţe se ating copiii pe creştet ca să crească mari şi frumoşi, feriţi de boli şi alte supărări.
Cu fire de salcie se împodobesc nu doar icoanele, ci şi uşile, ferestrele, streşinile caselor, chiar şi fântanile – cum am văzut la Păpuţi – ca să aducă noroc şi prosperitate.
Există şi datina ca „mâţişorii” să fie înfipţi pe straturile proaspăt semănate. Ramuri verzi de salcie se aşează şi pe mormintele curăţate şi semănate cu flori în săptămâna dinaintea Floriilor, invocându-se spiritele morţilor. Aceste ramuri sfinţite trebuie să fie păstrate după datină tot anul, până la viitoarele Florii, putând fi folosite la o adică la tămăduirea unor boli. Pe vremuri oamenii se încingeau cu fire sfinţite de salcie, pentru a nu avea dureri de şale.
Obicei străvechi
Denumirea de Florii datează de peste 2.000 de ani şi evocă Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, călare pe un asin alb, înconjurat de cei 12 Apostoli. O mulţime de oameni l-a întâmpinat cu ramuri de palmier şi măslin, întinzând pe jos covoare şi veşminte de preţ, dedicându-i cântece de slavă. Mulţimea a realizat pe dată că venise, în sfârşit, mult-aşteptatul Mântuitor.
Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora preoţii oficiază seară de seară slujbe speciale numite Denii. Prin intermediul lor credincioşii au sentimentul că refac în mod simbolic Drumul Crucii al lui Iisus până la Răstignire şi apoi la Inviere.
Ca la orice praznic religios există în popor multe obiceiuri, supersiţii, credinţe primitive. Astfel, se spune că persoanei ce se împărtăşeşte de Florii i se va împlini o dorinţă pe care şi-a pus-o în gând în timp ce se apropie de preot! Nu este voie să te speli pe cap în ziua de duminică, deoarece vei albi ca pomii înfloriţi. Uneori era admisă câte o excepţie, dar ai voie să te speli doar folosind apă descântată.
Virtuţi de înnoire şi purificare
Despre urzici există credinţa că înfloresc taman acum, nemaifiind bune de mâncat. De unde şi o altă denumire a Sărbătorii de Florii, anume „Nunta… Urzicilor”! Urzica este o plantă sacră, care poată fi mâncată numai într-o anumită perioadă a primăverii. Dar, cum spuneam, după ce înfloresc ele nu mai sunt comestibile. Virtuţile de înnoire şi de purificare cu care credinţele populare au învestit urzicile se bazează pe câteva însuşiri particulare: apar timpuriu, printre primele plante alimentare, fiind bogate în vitamine şi săruri minerale. Având proprietatea de a urtica, sunt percepute în mentalitatea arhaică cu puterea de a alunga spiritele malefice.
Vitele trebuie să mănânce câteva ramuri de salcie pentru a se înmulţi şi a fi sănătoase tot anul, iar pomii fructiferi sau butucii de vie vor fi împodobiţi pentru a da rod bogat şi mănos.
Ramurile păstrate la icoane se puneau pe foc în momentul în care începea vreo furtună straşnică. De asemenea, se aruncau în mijlocul curţii atunci când bătea grindina cu piatră mare, ce putea compromite culturile de pe câmp şi roadele pomilor.
La Mulţi Ani numeroşilor sărbătoriţi !
Această Sărbătoare importantă constituie şi un prilej de a-i felicita pe numeroşii concetăţeni care poarta nume de flori. Am întocmit o lista a prenumelor floricole pentru ambele sexe: Anemona, Brânduşa, Camelia, Codruţa, Crăiţa, Crina, Crizantema, Delia, Floarea, Florica, Florentina, Florina, Garofiţa, Garofina, Gherghina, Iris, Lăcrămioara, Margareta, Micşunica, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Trandafira, Violeta, Viorica, Zambila, precum şi Codrin, Codruţ, Crin, Florin, Florentin, Laurian, Laurenţiu, Ghiocel, Mugurel, Narcis, Viorel.
Le urăm tuturor „La Mulţi Ani”, cu mută sănătate şi bucurii!
Duminică este dezlegare la peşte
Importanţa Sărbătorii de Florii este dată şi de sacrificiul ritual al peştelui, duminica respectivă fiind cunoscută în lungul şi dificilul Post al Paştelui ce se va înăspri în zilele ce urmează, ca zi în care e dezlegare de a mânca peşte.
În unele sate, cum ar fi Hăghig, dar şi Vâlcele, am întâlnit anii trecuți fete care în această zi de Sărbătoare atârnau pe ramurile unui pom inflorit sau pe un măceş micul Mărtişor primit de la persoana dragă. Şi tot cu această ocazie se scoate la soare pentru aerisire zestrea fetelor de măritat.
Femeile căutau odinioară să ia din biserică nuielele de salcie care erau mai lungi, crezând că astfel vor avea noroc şi le va creşte cânepa mare. Alte gospodine cum ajungeau acasă de la biserică, numărau mugurii de pe crengile pomilor din livadă, fiind convinse ca vor avea tot atâţia pui la cloşti.
Predicţii meteo
Să sperăm că în acest weekend vrema va fi, în continuare destul de frumoasă, chiar dacă ceva mai răcoroasă, deși vom rămâne în locuințe! Iar dacă tradiţia se confirmă, şi peste o săptămână – adică de Sfintele Paşti – starea vremii va fi tot la fel.
Oricum, primăvară din punct de vedere calendaristic şi astronomic a sosit, iar Sărbătorile Pascale ne vor umple sufletele de optimism, că vom depăși perioada grea de acum!
Horia C. Deliu
