Carol Popp de Szathmári s-a născut la 11 ianuarie 1812, în orașul Cluj-Napoca, pe atunci în Imperiul Austriac. A studiat la Viena, apoi a vizitat orașul imperial, dar și Budapesta. A trecut munții, iar în 1843, și-a deschis un atelier foto la București, mărturisind că: ‘Bucureștiul este un oraș mare și frumos, cu palate și săli pompoase. Aici, putem să spunem, în pragul Răsăritului, lucrurile turcești: veșminte, obiceiuri, mâncăruri sunt la ordinea zilei, potrivindu-se cu desăvârșire cu ale noastre de acasă, astfel un ardelean găsește aici mai multă afinitate decât la Viena. Obiectivul studiilor și călătoriilor mele va fi acum, pentru câțiva ani, Răsăritul.’ Răsăritul în care includea și Țările Române. Fermecat de aerul oriental al Bucureștiului, Szathmári a surprins pitorescul unor locuri precum Hanul lui Manuc sau Curtea Domnească, sau tranziția dintre moda vechiului regim din Principate și cea occidentală, potrivit https://muzeulbucurestiului.ro/.
Sursa foto: www.historia.ro
Szathmári a ajuns, probabil, pentru prima oară în Imperiul Otoman în 1848, în contextul oferit de sfârșitul revoluțiilor europene. Cu acest prilej, a realizat pentru sultanul Abdul Medjid I, care vorbea fluent mai multe limbi străine, inclusiv franceză, un tablou cu temă militară – o imagine a trupelor otomane.
În 1854, a surprins primele cadre în războiul Crimeii, unde a imortalizat taberele și bateriile rușilor de la Calafat, Oltenița și dincolo de Dunăre, dar și pe ale turcilor. Fotografiile au fost publicate într-un album premiat în cadrul Expoziției Universale de la Paris din 1855. Astăzi, la Academia Română se păstrează mai multe clișee pe sticlă și fotografii cu portrete ale combatanților din ambele tabere.
În timpul Războiului de Independență (1877-1878), Szathmári a fost pentru a doua oară reporter de război și a călătorit în Bulgaria alături de domnitorul Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914), fotografiind și realizând schițe în spatele frontului.
Artistul a surprins atmosfera levantină din spațiul românesc și în călătoriile sale prin țară, când a vizitat localități precum Galați, Giurgiu, realizând numeroase peisaje, desene și acuarele cu costume țărănești, diverse tipologii umane, remarcabile prin pitorescul costumelor lor. A încetat din viață la 3 iunie 1887, în București.
***
În 2007, cinci artiști fotografi au demarat acțiunea de reconstituire a Asociației Artiștilor Fotografi din România (AAFR), pe baze noi, care să reactiveze mișcarea fotografică din România în spiritul noilor legi și în folosul tuturor artiștilor fotografi. În 2010, în urma propunerii înaintată de AAFR, Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, Guvernul României a aprobat Hotărârea nr. 458/5 mai 2010 privind declararea zilei de 11 ianuarie drept Ziua Artei Fotografice în România, document publicat în Monitorul Oficial al României nr. 319 din data de 14 mai 2010, se arată pe site-ul Asociației Artiștilor Fotografi din România, https://www.aafro.ro/.
Asociația Artiștilor Fotografi din România (AAFR) a fost înființată la 28 noiembrie 1956, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. Membrii fondatori, care au format prima adunare generală constitutivă a Asociației au fost: George Averescu, Aurel Bauch, dr. Spiru Constantinescu, ing. Silviu Comănescu, Sever Cernescu, Ion Hananel, Eugen Iarovici, Hedy Löffler, Andrei Lovinescu, ing. Herberth Mărculescu, Iulian Marinov, Bazil Roman, Clara Spitzer, ing. Cornel Silistrăreanu, ing. Nicolae Tomescu, Tibor Löwy, Gheorghe Vulpaș. În 1960, la parterul Palatului ”Universul” din strada Brezoianu nr. 24, unde era sediul asociației, a fost realizată o bibliotecă și o Galerie de artă fotografică. Pe strada Schitu Măgureanu, AAFR a amenajat un studio de creație dotat cu aparate de fotografiat, instrumente de mărit, lumini de studio, laboratoare pentru prelucrarea fotografiilor alb-negru și color și un punct de vânzare a materialelor fotosensibile (filme, hârtie și soluții). După 1990, Asociația a activat în mai multe spații din București. Din 2007, sediul AAFR a fost mutat la Oradea într-o cameră aparținând fotoclubului ‘Nufărul’. După 2013, s-a decis mutarea sediului AAFR în București.
AAFR a organizat, de-a lungul anilor, celebrele Saloane Internaționale ale României, cele mai multe fiind vernisate la Galeria Dalles din București.
***
La 11 ianuarie 2026, cu ocazia Zilei Artei Fotografice în România, are loc la Galeria ‘Euro Foto Art’ găzduită de Muzeul Orașului Oradea, vernisajul expoziției personale a reputatului artist fotograf Nagy Lajos din Târgu Secuiesc, județul Covasna. Expoziția cuprinde 44 de fotografii de mari dimensiuni, grupate în trei cicluri: ‘Oameni’, ‘Peisaje’ și ‘Lumea păsărilor’. Tot cu această ocazie, lui Nagy Lajos îi va fi decernată Medalia de Merit pe Viață ‘Carol Popp de Szathmári – Szathmári Pap Károly’, acordată anual de Asociația Internațională ‘Euro Foto Art’ (AIEFA) celor mai valoroși artiști fotografi din întreaga lume, pentru rezultatele obținute, potrivit https://mtariicrisurilor.ro/.
Prima expoziție de artă fotografică din acest an este organizată de Asociația Internațională ‘Euro Foto Art’ (AIEFA), în parteneriat cu Summit Agro România și Muzeul ‘Țării Crișurilor’ – Complex Muzeal, prin serviciul Muzeul Orașului Oradea și are loc în cadrul ediției a XIV-a a Festivalului Internațional de Fotografie ‘Carol Popp de Szathmári – Szathmári Pap Károly’.
Inginerul economist Nagy Lajos (n. 1950), care a studiat în mod facultativ fotografia și artele plastice, a primit în 1957, primul aparat de fotografiat, un model simplu 6/9 de fabricație maghiară ‘Utitárs’. După ce a studiat bazele tehnicii fotografice și procesării în laborator, din 1961 fotografia a devenit hobby-ul său constant. La început a lucrat cu procesarea clasică a imaginii, iar din 1993 s-a dedicat procesării digitale.
Expoziţie personală a artistului fotograf Nagy Lajos. Sursa foto: www.bihon.ro
A participat la saloane fotografice încă de la sfârșitul anilor ’70, iar din 1980 lucrările sale au fost expuse și premiate în numeroase saloane din România. În 1986 a fost expusă prima sa lucrare într-un salon internațional, în Japonia, iar între anii 1986 și 1990 a participat cu peste 30 de imagini în diferite țări ale lumii.
Astăzi are peste 22.000 de imagini acceptate și expuse și peste 2.200 de premii obținute la expoziții internaționale. Pentru rezultatele sale remarcabile pe plan internațional a fost distins cu cele mai importante titluri. Federația Internațională de Artă Fotografică (FIAP), recunoscută de UNESCO, i-a acordat distincția EFIAPd3, iar Societatea Americană de Fotografie (PSA) i-a conferit cea mai valoroasă distincție: Grand Master (GMPSA). De asemenea, artistul fotograf a mai fost distins cu alte opt titluri internaționale.
Expoziţie personală a artistului fotograf Nagy Lajos. Sursa foto: www.bihon.ro
Expoziția personală a artistului fotograf Nagy Lajos va rămâne deschisă publicului până la data de 6 martie 2026, de luni până duminică, între orele 09:00 – 17:00. Accesul la eveniment este gratuit. Toate imaginile pot fi vizionate și pe site-ul Asociației Internaționale ‘Euro Foto Art’ (AIEFA) – https://eurofotoart.ro/, notează https://mtariicrisurilor.ro/.
AGERPRES
***Explicaţie foto din deschidere: Fotograful wildlife al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Silviu Matei, la propria expoziţie de fotografii organizată cu prilejul evenimentului ‘De vorbă cu Matei, cu Silviu Matei’, la Casa de Cultură a Studenţilor, Bucureşti, 2 iunie 2016.
