Ziua de 10 noiembrie 1843 când a luat fiinţă prima baterie de artilerie, reprezintă ziua înfiinţării artileriei ca armă de sine stătătoare în cadrul armatei naţionale a ţărilor române.
Artileria română, ca şi celelalte arme, are istoria ei proprie. În cronica acestei istorii se înscriu fiii poporului nostru care au creat şi au dezvoltat necontenit artileria, au pus pasiune în pregătirea ei şi au condus-o cu iscusinţă în luptă.
Termenul de ”artilerie” ce este astăzi folosit în literatura militară de specialitate, derivă din verbul francez ”artiller“, care înseamnă a construi şi mânui diferite maşini de război.
Încă din antichitate în compunerea armatelor au existat ca mijloce de luptă atât balista, cât şi catapulta, maşini de război cu care se puteau arunca asupra inamicului, cetăţilor, a zidurilor acestora diferite greutăţi, lănci, bolovani, bile metalice de mărimi diferite şi de la distanţe apreciabile.
Un salt calitativ în evoluţia armamentului îl reprezentă apariţia pulberii cu fum, care a favorizat crearea armelor de foc şi a deschis noi perspective în dezvoltarea armamentului şi în modul de ducere a acţiunilor de luptă .
Prima dată concretă referitoare la existenta tunurilor la români o găsim în relatările cronicarului burgund Wavrin, care a asistat la desfăşurarea luptelor din 1445 duse împotriva turcilor, de Ladislau Iagello şi de Ioan Corvin. La această cruciadă a participat şi oastea românească sub conducerea lui Vlad Dracul. Din cronica lui Warvin rezultă că românii dispuneau de două bombarde care aveau o ţeavă atât de scurtă, încât o parte din proiectil rămânea afară şi că atunci când i se dădea foc, proiectilul trecea peste cetatea Giurgiului.
În cadrul procesului de renaştere a armatei naţionale are loc înfiinţarea primelor unităţi de artilerie. În anul 1841 a fost redactat un proiect de lege în Ţara Românească care prevedea înfiinţarea unei baterii de artilerie. Din lipsă de tunuri însă bateria este înfiinţată abia în anul 1843, sub domnia lui Gheorghe Bibescu, şi a fost dotată cu patru tunuri din bronz procurate din Turcia.
Ziua de 10 noiembrie 1843, când a luat fiinţă prima baterie de artilerie, reprezintă ziua înfiinţării artileriei ca armă de sine stătătoare în cadrul armatei naţionale a ţarilor române. Înfiinţarea primei baterii reprezintă, în acelaşi timp, începutul dezvoltării artileriei moderne, întrucât de la această dată ea parcurge un drum continuu ascendent până în zilele noastre.
Pentru apărarea şi consolidarea independenţei, statul român a considerat necesar să dezvolte şi să întărească armata. În aceste condiţii artileria s-a dezvoltat considerabil, la intrarea în război, în 1916, armata noastră dispunând de 34 regimente de artilerie, aproape de 9 ori mai mult decât în 1877. La intrarea în război a României, în 1916, artileria terestră a mobilizat în total 377 de baterii din care 55 de baterii de însoţire, 224 de baterii de câmp uşoare, 16 baterii de unitate, 32 de baterii de artilerie grea, 24 de baterii fixe la Turtucaia, Siliştea şi Cernavodă.
Realitatea de azi ne arată că sistemul artileristic, ca toate sistemele militare, va fi redus în efective, dar mai sofisticat şi mai eficient. În viitor artileria română va trebui să poată lovi, în adâncime, nemijlocit şi circular, indiferent de nivel, ţintele sesizate prin oricare din sistemele aeriene de localizare, identificare şi determinare a acestora.
Începând cu anul 1843, artileria a ţinut pasul cu timpul. Ea a cunoscut ca atare dezvoltările cerute de necesitatea îndeplinirii misiunilor ce i-au fost puse înainte de către strategi. Mai întâi cerinţe de cantitate, apoi tot mai mult influenţată de costuri s-a trecut la îndeplinirea cerinţelor de calitate,
Cu prilejul zilei Artileriei terestre române Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere – filiala Covasna, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război – filiala Covasna şi Asociaţia Judeţeană „Cultul Eroilor” – Covasna, felicită camarazii de arme din arma artilerie, le transmite multă sănătate, fericire personală şi familială şi mult succes în plan profesional.
LA MULŢI ANI!
Vicepreşedinte A.N.C.M.R.R. – Covasna
Mr.(Art.Ra.) Robert-Tiberiu RUSZNAK
