Lipsa precipitaţiilor din lunile de vară au determinat scăderea cu 15-20% a culturilor de păioase înfiinţate de fermierii covăsneni în toamna anului trecut şi o diminuare cu 30-35% a culturilor de primăvară, faţă de cantităţile recoltate cu un an înainte.
Konczei Csaba
În cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc vineri, directorul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Covasna, Konczei Csaba, a declarat că până în prezent grâul a fost secerat de pe aproximativ 95 % din totalul celor 18.650 ha cultivate cu această cultură, obţinându-se o producţie totală de 46.998 de tone, ce reprezintă o medie de 2.800 de kg pe hectar. De asemenea, rapiţa a fost recoltată de pe întreaga suprafaţă de 624 hectare, obţinându-se o producţie de 1.000 tone.
Pagube enorme la cartofi
Urmare a analizei efectuată în teren, în ultimele trei săptămâni, de către reprezentanţi ai Direcţiei Agricole, ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură precum şi ai primăriilor din judeţul Covasna, s-a constatat că cea mai afectată de lipsa precipitaţiilor din această vară este cultura de cartofi unde s-a înregistrat un deficit de circa 1.300 metri cubi pe hectar. Potrivit directorului Direcţiei Agricole, pierderea înregistrată de fiecare fermier, pe un hectar de cartofi, se cifrează undeva la 70-80%. Acesta a menţionat faptul că din circa 70 de probe prelevate de la diferiţi producători se observă o diminuare cantitativă de 50% şi una de 100% în ceea ce priveşte calitatea cartofilor de consum, având în vedere că nici un cartof nu este mai mare de 5,5 centimetri. Ca urmare, producţia din acest an ce se prefigurează a se înregistra în principalele judeţe din ţară producătoare de cartofi – Braşov, Harghita, Suceava şi Covasna – nu va reuşi să acopere nevoia de consum.
Ce e de făcut?
Doamna Mike Luiza, directoarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare a Cartofului (SCDC) Târgu Secuiesc, unitate care este grav afectată de seceta cumplită din vara acestui an, ne-a spus că deşi încă din anii 1800 şi până în prezent cartoful a fost singura cultură care a susţinut material acest judeţ, fiind „moneda de schimb” a neguţătorilor care făceau schimburi cu cei din sudul ţării, se va impune înlocuirea culturilor de cartofi cu alte culturi care consumă mai puţină apă, pentru ca fermierii covăsneni „să poată să-şi asigure pâinea de toate zilele”.
„Dacă anii secetoşi ne vor urmări, iar prognoza asta ne arată, va trebui să venim în spijinul autorităţilor locale cu alte culturi care vor înlocui cartofii cu alte soiuri timpurii şi extratimpurii, care consumă mai puţină apă. Structura culturilor se schimbă din mers. Avem culturi de cereale, porumb pentru proteine animale şi vom începe cultivarea de soia în zonă. Cartofii trebuie cultivaţi pe o suprafaţă mai mică dar căreia să-i asigurăm apa chiar din puţuri de mare adâncime. Fiecare exploataţie va trebui să aibă o sursă de apă, pentru irigaţii. În judeţul Covasna, acum 20-30 de ani au fost alte culturi. Acum, încet-încet, ne adaptăm la condiţiile de mediu deoarece niciun fermier nu vrea să iasă în pierdere. Fiecare fermier va investi mai puţin, va obţine profit mai mic dar nu va ieşi în pierdere. Nu va mai risca nimeni să planteze sute de hectare cu cartofi, ştiind că pierderea va fi mult mai mare. Începând de acum, ei deja se apucă de cultivarea mai multor soiuri – soiuri timpurii, soiuri de vară – dar soiuri de industrializare nu vor putea cultiva prea mulţi pentru că acestea au perioada de vegetaţie lungă, consumă multă apă iar noi nu dispunem de o cantitate aşa mare”, a declarat directoarea SCDC Târgu Secuiesc, doamna Mike Luiza.
Totodată, aceasta este de părere că suntem în concurenţă neloială cu piaţa din Uniunea Europeană, dar nu numai, ca urmare a faptului că producţii care vin şi din afara Uniunii sosesc în România prin ţările membre UE. Astfel, sectorul de legume-fructe, piaţa produselor horticole este foarte dezorganizată şi greu de controlat.
Mike Luiza
„Încă ne luptăm cu o evaziune foarte mare, în acest domeniu. Nu vin bani la bugetul de stat şi de aceea statul nu are bani pentru investiţii în agricultură, deoarece nici agricultura nu plăteşte impozite către stat. Ca urmare, trebuie să ne gândim şi la acest flagel, să aducem agricultura la lumină şi să nu o mai lăsăm în „economia gri sau chiar pe piaţa neagră”. Şi-atunci, să aşteptăm ca fiecare judeţ, prin Consiliile Judeţene, să-şi creeze o strategie proprie de dezvoltare a agriculturii pentru următoarea perioadă. Urmează o perioadă nouă când va trebui să se facă investiţii în infrastructura de irigaţii din fiecare judeţ”, a concluzionat doamna Mike.
Animalele suferă de căldură şi dau lapte mai puţin
În ceea ce priveşte starea păşunilor din judeţul Covasna, Directorul Direcţiei pentru Agricultură, Konczei Csaba, a declarat că acestea „sunt arse” iar ca urmare nu mai există bază furajeră naturală. Din acest motiv, foarte mulţi fermieri şi gospodari şi-au adus animalele din păşunile înalte în luncile a câtorva râuri, unde mai există loc de păscut şi furajat. Potrivit acestuia, lipsa hranei pentru animale a determinat o diminuare cu aproximativ 20-30% a cantităţii laptelui muls zilnic. Konczei Csaba a menţionat şi că, vorbind cu mai mulţi producători, aceştia au concluzionat că nu are relevanţă unde sunt ţinute animalele deoarece în grajd suferă de stres termic, iar pe păşune nu au nici furaje şi stau şi sub soarele dogorâtor.
O rază de speranţă
Ploaia de la sfârşitul lunii iulie, când în judeţul Covasna s-a înregistrat o medie de 30 metri cubi, dar şi cea de zilele trecute, ar mai putea salva ceva din culturile de sfeclă şi de porumb. Însă, aşa cum a precizat directorul Direcţiei pentru Agricultură Covasna „dacă nu va ploua în luna august, vom avea probleme foarte mari la însămânţarea culturilor de toamnă. Viitorul nu prea sună bine!”
Cristina Cioba, Diandra Pavel
