În acest final şi început de săptămână ce urmează, adică duminică 4 şi luni 5 iunie 2017 (declarate oficial zile nelucrătoare) sărbătorim Rusaliile. Este un Mare Praznic spiritual ce se cinsteşte la zece zile după Înalţarea Domnului şi la 50 de zile după Paşti, de unde şi numele utilizat adesea de Duminica Cincizecimii.
Pogorârea Sfântului Duh
Alături de Sfintele Paşti, Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt reprezintă cea mai veche Sărbătoare creştină, fiind cinstită încă de pe vremea Apostolilor. Încă de atunci era oprită îngenuncherea închinătorilor în perioada Cinzecimii. De asemenea, nu erau permise spectacolele păgâne. Casele se împodobeau cu flori şi ramuri verzi de nuc sau de tei.
Obiceiul s-a păstrat până în zilele noastre, în biserici se aduceau odinioară şi încă pe alocuri se aduc şi acum ramuri şi frunze verzi de tei sau de nuc. Ele se binecuvintează şi se împart după Slujbă credincioşilor, simbolizând mărturii ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.
Moşii de Vară
Există multe datini şi obiceiuri specifice legate de Sărbătoarea Rusaliilor, ce se respectă şi în zilele noastre în majoritatea localităţilor. Ele încep încă de sâmbătă, numită în popor şi Zi a Morţilor, Moşii de Rusalii sau Moşii de Vară, când are loc pomenirea celor dragi care ne-au părăsit.
Bătrânii satelor mai au pe alocuri credinţa că sufletele celor morţi părăsesc mormintele în Joia Mare – dinainte de Paști – şi plutesc printre cei vii timp de 50 de zile, după care se reîntorc în lumea de dincolo, în Ajunul Rusaliilor. Poveştile spun ca ar fi existat cazuri în care spiritele celor morţi nu au fost înduplecate, amânându-se momentul reîntoarcerii, aşa încât s-au transformat în iele sau ninfe, speriindu-i pe necredincioşi.
Ca atare se ţineau şi încă se mai ţin anumite ritualuri de îmbunare, de înduplecare a duhurilor celor plecaţi dintre cei vii. Totodată sunt curăţate mormintele, se plantează flori, se aprind lumânări, iar în curtea bisericilor şi la porţile cimitirelor se împart colaci, plăcinte, ulcele cu vin, după ce preoţii au oficiat slujbe de pomenire.
Obiceiuri specifice
În mitologia populară Rusaliile ar fi de fapt nişte fiinţe fantastice, din categoria ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. Rosalia semnifica odinioară (potrivit denumirii sale latine) Sărbătoarea Trandafirului, însă la noi s-a încetăţenit o variantă cu influenţe arhaice.
Rusaliile erau, în viziunea oamenilor simpli, nişte femei frumoase, înzestrate cu puteri magice, mai ales de seducţie. Superstiţiile populare vorbesc despre faptul că aceste creaturi au înfăţişare diafană, uneori voluptoasă, plutesc prin văzduh şi pot provoca multe suferinţe acelora care nu le respectă obiceiurile.
Credința în Iele este de sorginte slavă, iar în mitologia din răsăritul Europei le întâlnim şi în Bulgaria, Serbia, Cehia şi Rusia. Ielele pot purta şi alte denumiri, în funcţie de zona geografică.
Legende vorbesc despre faptul că aceste nimfe se plimbă goale şi despletite la lumina Lunii, invocând descântece. Apoi se prind într-o horă, dansând cu patimă într-un cerc, cu pieptul dezgolit, înveşmântate cu voaluri transparente. Au părul lung şi despletit, purtând clopoţei la picioare. Aceste creaturi supranaturale se spune că execută un dans fantastic, plin de taine, ce nu poate fi descifrat de muritori. Dacă se nimereşte cineva prin preajmă şi priveşte dansul lor, îi sunt luate pe loc minţile.
Ielele aveau la origini atributele unor sirene, zâne ori naiade – întâlnite şi în mitologia altor popoare, însă plugarii şi oierii din Carpaţi şi până la Dunăre şi Marea Neagră le-au găsit nişte nume mai aproape de viaţa lor de zi cu zi, botezându-le: „Fetele codrilor”, „Măiestrele” ori „Împărătesele văzduhului”.
Se spunea mai demult că pentru a scăpa de farmecele ielelor prinse în hora lor nebunească, bărbaţii cărora li se luaseră minţile trebuiau să joace „Căluşul”, dans care urmăreşte să îndepărteze vraja şi să le alunge.
Superstiţii de tot felul
Odinioară, drumeţii care umblau singuri noaptea în preajma Duminicii Cinzecimii, pentru a nu fi prinşi de magia nopţii de Rusalii, aveau la cingătoare frunze de tei sau nuc, fire de busuioc, sperând ca în felul acesta să anihileze puterea misterioasă a naiadelor.
Superstiţiile populare mai spun că bărbaţii nu era bine să se afle noaptea în care dansau ielele la răscruce de drumuri, la marginea pădurii sau pe malul vreunei ape pentru a nu „bolunzi”.
De aceea, exista credinţa populară naivă că drumeții care umblă în noaptea de Rusalii să ţină la brâu ierburi de leac ori căţei de…usturoi.
Din nou o minivacanţă
Originile acestor mituri, superstiţii, datini se pierd în negura timpurilor, suprapunându-se ca şi în atâtea alte situaţii peste o sărbătoare creştină. În cazul de faţă, Pogorârea Duhului Sfânt. Bugetarii vor avea o minivacanţă de cinci zile, în perioada 1-5 iunie 2017. Guvernul a adoptat în Şedinţa din 18 mai a.c. o hotărâre care leagă cele trei zile nelucrătoare declarate prin lege, adică Ziua Internaţională a Copilului (declarată liberă în premieră începând de anul acesta) cu Rusaliile, plus ziua de vineri spre a se face punte.
„Ziua liberă va fi recuperată în 10 iunie 2017 sau prin prelungirea corespunzătoare a timpului de lucru până la data de 16 iunie 2017. Prin stabilirea zilei de 2 iunie ca fiind nelucrătoare, se face „punte” între 1 iunie, declarată nelucrătoare, și zilele de sâmbătă, duminică și luni, Sărbători legale. Data de 2 iunie 2017 nu este considerată zi nelucrătoare pentru locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității, pntru magistrați și alte categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești implicate în soluționarea proceselor cu termen în data de 2 iunie 2017”, a anunțat Guvernul României.
Ca atare, vă dorim să aveţi parte, stimaţi cititori, de o minivacanţă liniştită, plăcută, alături de cei dragi!
Tradiţia spune că dacă de Rusalii este timp bun, toată vara o să fie frumoasă şi rodnică.
Horia C. Deliu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail