Ultima moară de apă din localitatea covăsneană Belin, veche de aproape o sută de ani, a fost reconstruită cu materiale vechi, recuperate din demolări. . .
Proprietarul morii, Albert Zoltan, a declarat pentru AGERPRES că lucrările de refacere a morii, începute anul trecut, au avansat bine, până în prezent fiind consolidaţi pereţii şi fiind realizat acoperişul. Albert Zoltan şi-a propus de la bun început să folosească doar materiale tradiţionale, vechi, pentru a păstra „amprenta şi spiritul” specific acestei zone.
„Am cumpărat materiale refolosibile din alte demolări şi am putut să acoperim moara. Acum este conservată, pereţii sunt făcuţi cu bârne, iar acoperişul din ţiglă reutilizată. (…) Am folosit materiale vechi pentru a păstra amprenta şi spiritul acestei zone (…), nu vrem să introducem materiale noi, care nu au nimic în comun cu trecutul. (…) În plus, am vrut să demarăm şi un proiect pilot, dacă putem spune aşa, să arătăm că poţi să construieşti şi din bani puţini. Nu investim foarte mult, asta e ideea de bază, şi e uimitor să vezi cum lucrurile se pot face şi din bani puţini. (…) Este foarte util să te uiţi în jurul tău, să vezi ce alţii aruncă, să remodelezi puţin şi să reutilizezi”, a declarat Albert Zoltan.
Intenţia sa este de a reface moara, de a o repune în funcţiune şi a o prezenta ca o atracţie turistică. „Va trebui să readucem apa la moară ca să producem energie, avem un şanţ de 300 de metri şi ne gândim în mai multe feluri cum să facem acest lucru ca să nu deranjăm vecinii. Terenul este al nostru, dar ştiţi cum e într-o comunitate mică, nu economia e mai importantă, cât bunul simţ şi relaţiile bune cu vecinii. (…) Încercăm să salvăm şi rămăşiţe de la alte mori care nu mai sunt în stare de funcţionare, asta e foarte important, ca să putem face şi o expoziţie cu lucruri interesante sau ciudate care pot fi de interes turistic”, a mai spus Albert Zoltan.
Moara a cumpărat-o în urmă cu mai bine de doi ani, salvând-o astfel de la dispariţie. „Domnul primar din Belin a venit la noi şi ne-a povestit despre această moară care urma să fie vândută şi demolată, cineva vroia să construiască o casă în locul ei, şi ne-a spus că ar fi bine să încercăm să o salvăm. Eu m-am gândit, avem şi legături cu localitatea pentru că o parte din familie provine de acolo, aşa că ne-am dus la Belin, ne-am uitat şi ne-am îndrăgostit de acea clădire veche, care abia mai stătea pe picioare. (…) Eu cred că o să fie atractivă pentru turişti. Pe toată lumea întreb când a petrecut o noapte într-o moară?”, spune Albert Zoltan.
Potrivit acestuia, de-a lungul timpului s-au „ţesut” diverse legende în jurul morilor pe apă, unele amuzante, altele de-a dreptul înfricoşătoare. Una dintre ele spune că dacă petreci o noapte într-o moară cu apă în timp ce aceasta merge „în gol”, dimineaţă te trezeşti întinerit pentru că piatra morii „macină timpul înapoi”.
Localitatea Belin era cunoscută pe vremuri pentru multitudinea de mori, dar, cu excepţia acesteia, toate au fost „răpuse” de timp. Pe vremuri, unde găseai un fir important de apă găseai şi o moară. Oamenii veneau cu căruţele să macine făină şi se aşezau la poveşti până să le vină rândul la moară. Vremea a trecut, iar morile cu apă au fost date uitării, iar cele care au supravieţuit până în ziua de azi sunt cu atât mai valoroase. O astfel de moară va fi expusă în viitor într-un muzeu etnografic în aer liber ce va fi amenajat în staţiunea Covasna.
„ Moara a fost restaurată şi conservată, dar stă de ani de zile dezmembrată în depozit. Mulţi ne-au zis: daţi-o la Muzeul satului din Bucureşti că voi nu veţi face muzeu, dar iată că suntem aproape, nu am cedat şi ne bucurăm că am ajuns la ziua asta. (…) Văd acest muzeu ca un muzeu viu, în care oamenii nu numai că vor admira vestigiile materiale – case, covoare, războaie de ţesut, mori, etc., aici totul va fi funcţional. Moara va face făină, casa va fi locuită, obiectele expuse vor face parte din interior, deci nu vor sta în vitrine, iar omul va intra aici ca în casa bunicilor”, a declarat pentru AGERPRES, Valerii Kavruk, directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.
Viitorul muzeu etnografic se va întinde pe o suprafaţă de aproape un hectar în Valea Zânelor din staţiunea Covasna.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
www.agerpres.ro
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail