Preţul carburanţilor se va majora cu 6% în urma noilor măsuri care vor fi introduse de la 1 ianuarie 2014, însă companiile petroliere vor fi nevoite să absoarbă jumătate din această creştere, pentru a menţine consumul, astfel că scumpirea la pompă va fi de doar 3%, a declarat, ieri, pentru AGERPRES, analistul economic Ionel Blănculescu.
„Există voci care vorbesc de o creştere explozibilă a preţurilor, însă piaţa reglează cel mai bine lucrurile. Modificările vor duce la o creştere de 6% a preţului carburantului, însă cam jumătate din această majorare va fi absorbită de companiile care vând carburantul. Ele îşi permit acest lucru, uitaţi-vă ce profituri au, iar perspectiva scăderii consumului le va obliga pe companii să suporte ele jumătate din scumpire. Astfel că, la pompă, eu estimez că va fi o creştere de 3%’, a arătat Blănculescu.
El a explicat că, pe lanţul economic, o astfel de scumpire a carburanţilor va duce la o creştere de 0,6% – 0,7% la preţul produselor finite, având în vedere ponderea cheltuielilor cu combustibilul.
Blănculescu a punctat faptul că măsurile anunţate de Guvern indică o nouă viziune de construcţie bugetară, în condiţiile în care avem avantajul ca 2014 să fie un an aflat la confluenţa dintre două perioade bugetare în Uniunea Europeană: 2007 – 2013, de unde au mai rămas de absorbit 75% din fonduri, şi noul exerciţiu bugetar 2014 – 2020.
„Discutăm de fructificarea avantajului anului 2014 la interferenţa dintre cele două bugete, iar unul dintre principalii vectori în noua viziune bugetară este cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene. Acest lucru înseamnă, în primul rând, accelerarea absorbţiei, iar, în al doilea rând, încurajarea investiţiilor care au efect mare de multiplicare în economie pe orizontală, de 2,5 ori. Practic, un proiect de 10 milioane de euro va aduce încă 25 de milioane de euro în economie”, a precizat Blănculescu.
El a amintit că, în urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a aprobat un instrument de ajustare a deficitului bugetar, pentru a permite o alocare bugetară mai mare către zona de cofinanţare a proiectelor din bani europeni.
Potrivit lui Blănculescu, al doilea vector important este reconectarea exporturilor României la pieţele tradiţionale, pentru a reduce dependenţa de piaţa europeană. Este vorba despre Asia Centrală şi de Est, de ţările arabe, dar şi de Federaţia Rusă.
„Toate acestea vor face ca anul 2014 să fie şi mai bun decât 2013, iar aceşti vectori vor reprezenta acel element de valoare adăugată care, la jumătatea anului 2014, va crea posibilitatea reducerii CAS”, a subliniat economistul.
Luni seară, premierul Victor Ponta a anunţat măsurile pe care le va lua Guvernul anul viitor pentru creşterea veniturilor.
„Ca măsuri de creştere a veniturilor, vom indexa accizele în funcţie de rata inflaţiei. Din fericire, inflaţia a avut o cotă şi va avea pentru 2013 o cotă scăzută şi, evident, influenţa acesteia va fi destul de mică. Vom introduce un impozit pentru construcţiile speciale. (…) Nu e vorba de locuinţe, ci e vorba despre persoane juridice şi construcţii civile cu un anumit caracter. O creştere a redevenţelor la resursele minerale, cu excepţia petrol şi gaze, de 25%. O acciză de 0,07 euro la litrul de carburant, fie benzină, motorină. Aceste accize şi aceşti bani rezultaţi vor merge în fondul special pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, mai concret pentru marile proiecte de infrastructură rutieră”, a afirmat Ponta.
El a spus că reducerea CAS a fost tema cea mai intens discutată în cadrul negocierilor cu FMI şi că în memorandumul de înţelegere cu instituţiile financiare internaţionale va fi prevăzut angajamentul foarte clar de scădere semnificativă, cu 5 puncte procentuale, a CAS, în semestrul doi din 2014, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica sursele pentru ca impactul bugetar să fie zero (să fie compensată pierderea de venituri bugetare – n.r.).
La rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, a afirmat, luni, că impactul bugetar al scăderii contribuţiilor de asigurări sociale /CAS/ în semestrul al doilea al anului viitor va fi de două miliarde de lei.
AGERPRES
