Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita şi Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna”, au organizat sâmbătă, 29 iunie a.c, la Casa memorială „Romulus Cioflec” din localitatea Araci, comuna Vâlcele, o nouă ediție a evenimentului cultural-literar tradiţional „La umbra nucului bătrân”, cuprins în cadrul Zilelor Andrei Şaguna”, ediţia a XXVII-a.
Programul evenimentului a cuprins vizitarea Casei memoriale „Romulus Cioflec și lansarea numărului 11 al revistei de literatură „CAIETELE DE LA ARACI”, publicaţie a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.
Așa cum doamna profesoară Stoica Monica Maria scrie în cartea dânsei, „Cronici în vitralii”, tipărită de Editura Eurocarpatica în anul 2012, „Pentru mulţi scriitori din centrul Transilvaniei, localitatea Araci din judeţul Covasna este un loc de referinţă, datorită istoriei sale care păstrează vie amintirea scriitorului Romulus Cioflec, prozator şi dramaturg din perioada interbelică (1882-1955).Casa Memorială a scriitorului covăsnean, amenajată în perioada de după decembrie 1989, din iniţiativa Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, conservă documente importante legate de biografia autorului şi bogata sa activitate publicistică, ilustrând o pagină reprezentativă din istoria culturii române.
Mobilierul de epocă, fotografiile şi paginile de manuscris sunt o mărturie elocventă a vieţii scriitorului covăsnean, căci acestea cuprind într-o observaţie amplă imaginea unui trecut cu implicaţii bogate în viaţa culturală a timpului (cel care a cunoscut dominaţia Imperiului Habsburgic, sărbătoarea Marii Uniri, dar şi tragismul deportării famiilor ardelene în Siberia).”
Anul acesta reuniunea tradiţională a scriitorilor, în cadrul special de la Araci, a avut ca oaspeţi pe scriitorii Ion Topolog Popescu şi Adrian Munteanu, membri ai Uniunii Scriitorilor, filiala Braşov, cercetătorul literar Ionel Oprişan, de la Institutul de Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti. Din partea Ligii Culturale „Andrei Şaguna” a participat Pr. Ioan Marin, Preşedinte, Dr. Ioan Lăcătuşu, Director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi al Editurii Eurocarpatica. De asemenea au fost prezenți și câțiva scriitori-colaboratori ai revistei de literatură covăsnene, precum Ligia Ghineași Ionel Simota.
Începutul activităţii a fost marcat de prezentarea, de către prof. Dr. Luminiţa Cornea, a numărului 11 al revistei „Caietele de la Araci”, care are următorul MOTTO:
„Dacă toate întreprinderile omenești ar porni de la inimă ca să treacă prin inteligență,(…) oamenii s-ar înțelege între dânșii chiar și când n-ar fi de acord.” (Romulus Cioflec, Panait Istrati ca om).
Vorbind în calitate de redactor-şef al acestei reviste de literatură, doamna Luminiţa Cornea a evidenţiat munca de cercetare întreprinsă asupra operei, dar şi a vieţii acestui important scriitor covăsnean de limba română. S-au indicat, pentru publicul prezent, contribuţiile interesante ale câtorva autori, dintre care menţionăm: Luminiţa Cornea: „Primul volum al lui Romulus Cioflec şi receptarea lui critică”; Nicolae Scurtu: „Romulus Cioflec şi unele aspecte ale didacticii moderne”; V. Horea „O cronică din anul 1928” (asupra volumului „Pe urmele Basarabiei. Note şi impresii” de Romulus Cioflec, o recenzie literară publicată în 1928, în revista „Viaţa Românească”, n.n.); rubrica „Păreri ale cititorilor de azi: Vârtejul, de Romulus Cioflec, impresii de lectură semnate de Andreea Iulia Popa; Maria Monica Stoica: Grecia, între livresc şi profan, în cadrul seriei: „Călătoria, orizont al cunoaşterii la Romulus Cioflec (III)”.
Cea de-a doua parte a revistei reuneşte scrieri despre personalităţi covăsnene- Nicolae Scurtu:„Noi contribuţii la biografia lui Horia Teculescu”; sau despre autori iluştri: Marinela Ujvarosi-Brezeanu, cronică literară: „Rabindranath Tagore Prinos de Cântece (Gitanjali); Mihaela Malea Stroe:„Opinii literare şi nu numai”: Antimiorismul mai pe şleau”; ori eseul semnat de A. I. Brumaru: A locui filosofic.
Desigur, din revistă nu lipsesc paginile de literatură: poezii semnate de Ionel Simota și Mihaela Malea Stroe, sonete scrise de Adrian Munteanu, poeme ale Anthoniei Amatti şi un fragment din romanul în curs de apariţie: „Două Doamne ale Unirii: Ecaterina (Cocuţa) Conachi-Vogoride – Catrinel Despot Serrurie şi iubirile lor”, de Ion Topolog Popescu.
Pe coperta a IV-a a revistei sunt publicate impresiile pe marginea revistei „Caietele de la Araci”, în viziunea scriitorului Valentin Marica, senior-editor la Radio România Tg. Mureş:
„Mai departe, mai aproape de centrul spațiului ,/ inima mea se consumă.
Așa începe poemul Alfa al lui Nichita Stănescu.
Versurile pot fi așezate ca motto al Caietelor de la Araci,
publicație de literatură a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, în care redactorul-șef,prof.dr.Luminița Cornea, și colaboratorii sunt inimi ce se consumă întru frumusețea și adevărul limbii și literaturii române.
Publicația reverberează un limpede mesaj cultural covăsnean,cel prin care la Araci a pornit și continuă seria restituirilor cărturarului Romulus Cioflec. De aceea, credem că publicația depășește secvențele de început, ale căutărilor și fragilitatea unor inerente semne de întrebare, scriindu-se,acum, într-un expresiv limbaj al evocărilor, studiilor și documentarelor menite să aducă în actualitate biografia culturală a lui Romulus Cioflec, întâlnindu-i paginile cu biografii culturale ale zilei, prin istorici, poeți, jurnaliști, educatori din Brașov, Miercurea-Ciuc, București, Sfântu Gheorghe,Târgu Mureș, Paris, Chișinău. Astfel, alături de restituiri din corespondența lui Romulus Cioflec – scrisori adresate istoricului și omului politic Alexandru Lăpedatu sau criticului literar G. Ibrăileanu – sau aspecte din relația specială pe care prozatorul, dramaturgul, memorialistul, traducătorul,
patriotul Romulus Cioflec a avut-o cu Academia Română,publicația așează în sumar, versuri, cronică literară, teatru,consemnări de pe meridiane europene,îndreptare ale scrierii limbii române, ca întrepătrunderi ale conștiințelor de altădată cu cele de acum.
Prin idee culturală și încredere în ordinea cuvintelor,
Caietele de la Araci au prestanță și trimit spre cititor zvon de izbândă.”
Au vorbit în continuare despre colaborarea cu revista „Caietele de la Araci” scriitorul Ion Topolog Popescu şi prof. Maria Monica Stoica, evidenţiind calitatea conţinutului ideatic şi valoarea colaborării revistei cu autori consacraţi. În cadrul cele de-a doua intervenţii, prof. Maria Monica Stoica a prezentat cartea „În umbratimpului (II)”a prof. Mihai Trifoi, colaborator statornic al ziarului „Mesagerul de Covasna”. În acest volum autorul adună articolele, studiile şi eseurile publicate anul trecut în paginile cotidianului covăsnean, supunând unei analize pertinente evenimente sociale şi politice, dar şi pe cele de ordin cultural-ştiinţific înscrise sub egida: 2018, Anul Centenar al Marii Uniri.
Îl felicităm călduros pe autorul care, practicândjurnalismul de tip pedagogic, instruieşte şi educă cititorul, oferindu-ne un „Mic tratat de înţelepciune”, aşa cum foarte inspirat l-a numit cândva dr. Ioan Lăcătuşu, prefaţând unul din primele sale volume.
Întâlnirea de la Araci a fost punctată de momente artistice deosebite: recitalul muzical al elevei Olah Badi Cinthia de la Liceul de Artă „Plugor Sandor” din Sf. Gheorghe (secţia canto clasic) şi poetul Adrian Munteanu din Braşov, cu un minirecital din sonetele sale, evidențiindu-se și prin măiestria actoricească.
Lor li s-a alăturat Pr.Ioan Marin, care a interpretat o priceasnă, „o rugăciune cântată, izvorâtă din sentimentul de dragoste, de răbdare şi de speranţă, al sufletului românesc”.
În calitate de Preşedinte al Ligii Cultural-Creştine Andrei Şaguna, Pr. Ioan Marin a adresat cuvinte de mulţumire şi a felicitat organizatorii: „Vă mulţumim pentru evenimentul care ne-a îmbogăţit sufleteşte pe toţi cei prezenţi aici. Şi dacă astăzi, 29 iunie, este sărbătoare pentru noi, fiindcă astăzi este ziua de prăznuire a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, cei care au fost apropiaţii Mântuitorului Iisus Hristos, cei care au dus Cuvântul lui Dumnezeu în lume, iată, dumneavoastră sunteţi apostoli ai neamului nostru românesc, apostoli ai culturii, ai cărţii şi ai limbii române strămoşeşti. Vă mulţumim pentru că existaţi, pentru că, aşa cum spunea poetul Lucian Blaga, „veşnicia s-a născut la sat” şi noi nu ne-am mai da duşi de aici. Aşa cum spune un cântec popular „Şi de-o fi să mor odată/ Las cu jurământ/ Să mă-ngroape-n satul meu/ La umbră de nuc”. Înălţătoare cuvinte, care au binecuvântat pe cei prezenţi cu harul lui Dumnezeu!
Poetul Adrian Munteanu din Braşov ne-a mărturisit la finalul evenimentului:
„Ca de fiecare dată când sunt pe aproape, revin cu drag la Casa Memorială Romulus Cioflec din Araci. Poezia trebuie să fie mereu prezentă. A fost o întâlnire emoționantă, evocatoare, cu oameni buni și dragi. Cu această ocazie mi s-a întărit convingerea că un creator, oricât de mare ar fi dorința de a plasa activitatea sa, creația sa, cât mai departe și cât mai sus, spre revistele de anvergură națională, spre acelea admise în prima linie de „lumea bună” a condeierilor, de conducerea breslei, are obligația și dovada de consecvență de a nu uita mai întâi eforturile locale sau cele din apropiere legate de zidirea prin cuvânt. Pentru că acestea definesc mai întâi creatorul și îl fac un reprezentant al comunității culturale din care face parte. A uita de cei din preajma ta este o greșeală care de cele mai multe ori se întoarce împotriva cretorului care își uită rădăcinile. Devine un însingurat, un nefrecventabil. Cred că minirecitalul meu de sonete a căzut bine în context și a fost un moment care a împletit discuția teoretică despre scris, cu scrisul însuși, cu modalitatea lui particulară, inedită, de a ridica poezia la rang de spectacol. Cuvintele spuse la terminarea evenimentului sunt, de aceea, edificatoare. Distinsa profesoară și scriitoare din Sfântu Gheorghe, Maria Monica Stoica, îmi spunea: „recitalul ne-a mers la suflet, s-a văzut după strălucirea chipurilor transfigurate de bucurie. Cel mai imparțial judecător au fost păsările, care și-au împletit cântecul cu vocea poetului! Un reper fără greș.” Sufletul acestor manifestări covăsnene și al revistei „Caietele de la Araci”, prof. dr. Luminița Cornea, preciza, și domnia sa: „Mulțumiri, Adrian Munteanu, pentru deosebita prestație care a încântat publicul”. Mulțumesc și eu. Prețuire pentru toți cei ce nu uită și depun eforturi de păstrare a identității naționale !”
La final, și coordonatorul manifestării, prof. dr. Luminița Cornea ne-a împărtășit gândurile sale:
„M-a bucurat în chip deosebit modul cum s-a desfășurat evenimentul „La umbra nucului bătrân” de la Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci. A fost o atmosferă propice literaturii, am simțit parcă, prezent printre noi, sufletul scriitorului Romulus Cioflec, patronul spiritual al tuturor manifestărilor culturale desfășurate în muzeul literar de la Araci. Pe chipurile participanților am citit plăcerea implicării în cultură. Reușita evenimentului am citit-o pe fețele tuturora.
A fost o zi a bucuriei, o zi în care Romulus Cioflec s-a înconjurat de cititori și de iubitori ai literaturii; i-a atras întru iubire de frumos. A fost o comuniune ce m-a dus la ideea „energetismului” a lui C. Rădulescu-Motru. Numărul 11 al revistei de literatură „Caietele de la Araci” este unul bogat în conținut, prezentat într-o formă grafică de excepție, o „frumoasă lucrare de lux tipografic”, cum ar spune istoricul literar Perpessicius. Îmi doresc să continuăm editarea revistei „Caietele de la Araci” și de asemenea să continuăm organizarea unor evenimente de calitate la Casa memorială „Romulus Cioflec” de la Araci.”
Felicităm şi noi călduros organizatorii evenimentului, pe toţi cei prezenţi şi le dorim să petreacă multe asemenea binecuvântate momente, care ne îmbogăţesc spiritual. Felicităm colectivul de redacţie al revistei pentru un număr extrem de interesant şi îi dorim mult succes în continuare!
Cei care doresc să citească revista de literatură„Caietele de la Araci”, o pot descărca în format pdf de pe site-ul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe sau o pot găsi în forma tipărită la sediul instituției.
Larisa AXINIA
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail