Sunt cunoscute împrejurările istorice de după decembrie 1989, şi consecinţele lor pentru instituţiile de cultură românească din judeţele Covasna şi Harghita. În acest context, din iniţiativa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, la Sf. Gheorghe s-a înfiinţat Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la subsolul Catedralei Ortodoxe – Paraclis Episcopal, inaugurat în decembrie 1993, de ÎPS Antonie Plămădeală. După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, la 6 februarie 1996, Adunarea Eparhială a tinerei eparhii, având la bază şi avizul Secretariatului de Stat pentru Culte, a aprobat înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, în temeiul prevederilor Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române, având ca obiect de activitate formarea unui fond documentar privind cultura şi civilizaţia românească, în toate formele sale de manifestare, urmărită de – a lungul istoriei, inclusiv în contemporaneitate. Inaugurarea Centrului a avut loc în 2 aprilie 1996, împreună cu Secţia Carpaţilor Răsăriteni a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, nucleul actualului Muzeu al Carpaților Răsăriteni. (Vezi Almanahul Grai Românesc / 2006, p. 50.)
Ca urmare a demersurilor întreprinse de IPS Ioan, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei i-a fost atribuit spaţiul de la parterul blocului turn, prin Hotărârea de Guvern nr. 465 din 29 iunie 1995, semnată de Prim-Ministrul Nicolae Văcăroiu, bloc construit pe terenul parohiei ortodoxe din Sf.Gheorghe cu scopul de a umbri măreţia catedralei din vecinătate, apoi a urmat munca anevoioasă de amenajare a incintei acestuia pentru a asigura funcţionalitatea Centrului. În urma demersurilor întreprinse de ÎPS Ioan Selejan, lucrările au fost executate cu sprijinul unor societăți comerciale din județele Brașov și Covasna.
O importantă contribuţie la asigurarea dotărilor specifice a avut Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (director general dr. Gheorghe Lazarovici) şi secretarul de stat Eugen Clinciu. După un deceniu de activitate, în anul 2006, au fost executate lucrări de modernizare a Centrului, cu sprijinul principal al S.C. ROMAQUA GROUP S.A. BORSEC (preşedinte, Octavian Creţu) şi al SC ŞTEFADINA COMSERV SRL Bucureşti (director general Mihai Nicolae).
Pentru buna funcţionare a Centrului la parametrii actuali, pentru modernizarea şi informatizarea sa, pentru prelucrarea arhivistică a documentelor deţinute, realizarea bibliotecii virtuale, informatizarea evidenţei cărţilor din bibliotecă, organizarea principalelor manifestări şi editarea publicaţiilor sale, o adevărată binecuvântare o reprezintă parteneriatul cu Societatea Ştefadina Comserv SRL Bucureşti, prin implicarea nemijlocită a specialiştilor societăţii, în frunte cu domnul director general Mihai Nicolae şi dl. prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu. Din anul 2019, în urma demersurilor Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Centrul se bucură de sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, prin Serviciul de Dezvoltare Comunitară.
Esenţială, pentru buna funcţionare a Centrului şi pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor programate, a fost susţinerea financiară a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. La aceasta s-au adăugat cofinanţările primite din partea unor instituții ale administrației publice centrale și locale.
Important a fost şi sprijinul primit din partea unor sponsori şi binefăcători, oameni deosebiţi, iubitori de cultură şi spiritualitate românească, din țară și străinătate.
În toţi cei 25 de ani, Centrul a avut un număr redus de salariaţi, trudind aici, de-a lungul anilor, cu profesionalism şi pasiune: dr.Ioan Lăcătuşu, pr. dr.Ciprian Staicu, pr. dr. Sebastian Pârvu şi pr. Ioan Marin – directori, Marian Comşa, Violeta Pătrunjel, Ioana Lăcătuşu, Erich Mihail Broanăr, Monica Blaj, Ciprian Hugianu – muzeografi și documentariști, Rodica Gafiţa – îngrijitor, supraveghetor; aceștia au beneficiat de sprijinul unui important număr de colaboratori și din partea societăţii civile româneşti şi a instituţiilor culturale din zonă, respectiv din partea unor distinşi intelectuali şi lideri locali (prefecți, parlamentari, consilieri județeni , locali etc.)
Având în vedere numărul mic de cercetători din judeţele Covasna şi Harghita – arhivişti, muzeografi, profesori – Centrul a beneficiat, de-a lungul anilor de un număr important de colaboratori, din întreaga ţară, și din comunitățile istorice românești din afara granițelor.
Un loc distinct, în activitatea Centrului, l-a avut şi îl are parteneriatul cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, instituţie muzeală performantă condusă de dr. Valeriu Cavruc, Arhivele Naţionale, Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române (Acad. Nicolae Edroiu și prof. univ. dr. Ioan Bolovan – membru corespondent al Academiei Române), Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” Târgu Mureș (prof. univ. dr. Cornel Sigmirean), Centrul pentru Studierea Relațiilor Etnice din cadrul Academiei Române (prof. univ. dr. Radu Baltasiu), Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (preşedinți Laurențiu Plăieșu și Eugen Popescu), precum şi u tipografia MAGIC PRINT din Onești (director general Maria Dohotaru).
În toţi aceşti ani, Centru s-a bucurat de sprijinul şi binecuvântarea unor cinstite feţe bisericeşti, cunoscuți teologi și mari duhovnici.
Centrul şi Muzeul Spiritualităţii Româneşti, de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe, au avut oaspeţi de seamă, importante personalităţi ale vieţii publice româneşti: ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, academicienii, scriitorii ,demnitarii:; personalităţi ale culturii româneşti din afara graniţelor, profesori universitari, cercetători, arhivişti, muzeografi, sociologi, etnografi, preoţi, profesori şi alţi oameni iubitori de istorie şi cultură românească.
În toţi aceşti ani, Centru a beneficiat de o permanentă colaborare cu mass-media locală, regională şi centrală.
Centrul a fost şi este gazdă primitoare a majorităţii acţiunilor întreprinse de asociaţiile culturale româneşti din zonă, a întâlnirilor reprezentanţilor comunităţii româneşti, a unui evantai larg de acţiuni culturale, civice şi umanitare şi a lecţiilor deschise, conferinţelor, vizionărilor colective de filme cu tematică de istorie, cultură, spiritualitate şi civilizaţie românească, la care participă elevi din Sf. Gheorghe. Dintre evenimentele deosebite care s-au desfăşurat la CEDMNC, în perioada de referinţă menţionăm: înfiinţarea Secţiei Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, nucleul actualului Muzeu Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (1996), desfăşurarea şedinţei Comitetului Central al Asociaţiunii ASTRA, ales la cea de a 97-a Adunare Generală a ASTREI (1997), lansarea apelului pentru canonizarea Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna (1998), întâlnirea reprezentanţilor comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita cu Radu Vasile, Prim Ministrul Guvernului României (1999), desfăşurarea şedinţei Comitetului de iniţiativă pentru înfiinţarea FCRCHM (2005) ş.a.
Activitatea CEDMNC, împreună cu a principalilor săi parteneri – CESCH și Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni este prezentată pe larg în articolele intitulate Cronica activităţii ,materiale publicate în anuarele Angvstia şi Acta carpatica,(Vezi şi Almanahul Grai Românesc / 2006 şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc în Transilvania. FCRCHM 2005-2015, ediţie îngrijită de Ioan Sabău-Pop şi Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2015). În acelaşi timp, informaţii despre activitatea Centrului pot fi consultate în paginile revistei „Grai Românesc” – periodic de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei, în „Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” ş.a.(Vezi şi Almanahul Grai Românesc / 2006 şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc în Transilvania. FCRCHM 2005-2015, ediţie îngrijită de Ioan Sabău-Pop şi Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2015).
Principalele aspecte din activitatea CEDMNC şi a CESCH în perioada 1996-2021 sunt prezentate, din generoase perspective, în mesajele şi mărturiile transmise de distinşii cercetători, colaboratori statornici ai Centrului, cu ocazia înființării acestuia și marcării a 10, 20 și 25 de ani de la înfiinţarea sa.
În aceşti 25 de ani, s-a reuşit constituirea unui valoros fond de documente (sec XVII-XX), Biblioteca publică „Nicolae Colan”, cu peste 10 000 de volume, biblioteca digitală „Eurocarpatica” în care sunt prezentate câteva sute de volume şi o bază de date informatizată referitoare la dimensiunile definitorii ale identităţii româneşti din acest areal multietnic şi pluriconfesional şi la personalităţile care au contribuit la păstrarea şi afirmarea culturii şi spiritualităţii româneşti din această parte de ţară. La editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc au apărut peste 300 de volume referitoare la istoria şi cultura românească din sud-estul Transilvaniei, sau purtând semnătura unor intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita, în rândul cărora se află şi cele 17 numere ale Anuarului „Angvstia”, care cuprind studii şi articole de arheologie, istorie, etnografie şi sociologie, în principal despre zona sud-estului Transilvaniei şi primele şapte numere ale publicației „Acta Carpatica”, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei.
Împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita- asociaţie cultural –ştiinţifică care din anul 2017 funcţionează sub egida Academiei Române -, CEDMNC a întreprins şi sprijinit cercetări interdisciplinare asupra istoriei, culturii şi spiritualității românilor din Arcul intracarpatic. Gestionând memoria colectivă tezaurizată în documente, respectiv trecutul românesc al zonei, nu am neglijat prezentul, implicându-ne activ în viaţa comunităţilor româneşti din Arcul intracarpatic. Prin cercetările întreprinse, s-a căutat formularea unor răspunsuri, din perspectivă interdisciplinară, la numeroasele provocări cu care se confruntă comunitatea românească în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional, bântuit de proiecte separatiste şi autonomiste.
De remarcat activitatea Grupului de cercetare „Ioan I. Russu”, care realizează analiza anuală a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare din acest areal şi stabileşte priorităţile de cercetare a problematicii interdisciplinare specifice sud-estului transilvan, pe termen scurt, mediu şi de perspectivă şi decernează premiul „Ioan I. Russu” autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară.
Prin valorificarea editorială a informațiilor cuprinse în arhiva și biblioteca centrului, în cei 25 de ani de activitate, au fost elaborate peste 50 de lucrări de licență, masterat, obținerea gradului didactic și volume monografice, precum și peste 20 de lucrări de doctorat având ca tematică istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic.
O prioritate a Centrului a constituit-o şi o constituie, în continuare, actualizarea bibliografiei tematice selective referitoare la românii din Covasna şi Harghita, instrument pus la dispoziția cercetătorilor, care redă, într-o formulă sintetică, informaţii referitoare la volumele de istorie locală, la monografiile unor localităţi, la personalităţi şi instituţii, la cercetările etnografice şi sociologice, eseuri şi lucrări de memorialistică, precum şi la un număr important de manuscrise din valoroasa Colecţie de documente aflată în arhiva Centrului.
Principalele sesiuni şi simpozioane organizate de Centru au devenit manifestări ştiinţifice de anvergură naţională, recunoscute pentru valoarea contribuţiilor din domeniul cercetării istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei. Nivelul ştiinţific al dezbaterilor a fost asigurat de participarea unor distinşi cercetători din principalele centre cultural-ştiinţifice ale Ţării şi a unor cunoscute personalităţi ale mediului academic românesc.
Un alt obiectiv prioritar al Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, în toţi aceşti ani , l-a constituit redactarea unor volume de referinţă privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic, din rândul cărora menţionăm lucrările „Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură”, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel şi Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, de Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr, volum care s-a bucurat de aprecieri deosebite din partea criticii de specialitate şi a cititorilor iubitori de istorie şi cultură românească, fiind propus pentru primirea, în anul 2016, a unui premiu al Academiei Române.
Prin cercetările şi publicaţiile sale, Centrul a pus în valoare trecutul românesc din arcul intracarpatic, sinuoasa sa istorie în contextul geopolitic specific. A descoperit, a valorificat prin publicaţii şi a mediatizat strălucitele personalităţi culturale şi ştiinţifice, elitele sociale, politice, etnice care au contribuit la înălţarea culturală şi spirituală a zonei şi a întregului neam românesc în cele mai vitrege perioade ale zbuciumatei sale istorii, precum Miron Cristea, primul patriarh al României Mari; Mitropolitul Nicolae Colan, erudit om de cultură, ieromonah şi profesor strălucit, scriitor, publicist, militant social, Mitropolitul cărturar Alexandru Niculescu; Episcopii Justinian Teculescu, Veniamin Nistor și Emilian Antal, publiciștii și oamenii politici Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiță Popp, scriitorii Romulus Cioflec, Dimitrie Cioflec etc. În acest context, menţionăm colecţia Profesioniştii noştri, din cadrul Editurii Eurocarpatica, în care au fost publicate 30 de volume dedicate unor personalităţi româneşti născute sau care au activat sau sprijinit prezervarea şi afirmarea culturii româneşti în Arcul Intracarpatic.
În toţi aceşti ani, Centrul şi-a conceput şi înfăptuit programele şi manifestările cultural-ştiinţifice şi spirituale, cu binecuvântarea ierarhilor ÎPS Ioan Selejan – azi Mitropolit al Banatului şi PS Andrei – Episcopul Covasnei şi Harghitei. Şi pe această cale mulţumim celor doi ierarhi, pentru grija părintească şi sprijinul permanent acordat Centrului, pentru participarea la manifestările organizate pe tot parcursul activităţii sale, sporind importanţa şi semnificaţia acestora prin cuvintele de învăţătură rostite, de o înaltă şi elevată ţinută şi deopotrivă de intensă trăire ortodoxă şi românească.
Centrul şi-a desfăşurat activitatea, asigurând consecvenţă şi continuitate în acţiunile sale, concomitent cu preocuparea de actualizare a modalităţilor de lucru, în consens cu schimbările rapide ce au loc în societatea românească la început de secol şi mileniu, strategie pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, o vom aplica şi în anii ce vin, acum când România este membru în Uniunea Europeană. Ca obiective prioritare pentru activitatea viitoare, menţionăm: atragerea unui număr mai mare de tineri la manifestările organizate; îmbunătăţirea colaborării cu instituţiile partenere, şcolile din judeţ şi cu mass-media; atragerea unor noi surse de finanţare a proiectelor iniţiate, îmbunătăţirea dotărilor, mărirea spaţiului de depozitare, continuarea redactării monografiilor principalelor comunități românești și a unui compendiu de istorie a românilor din fostele scaune secuiești etc.
Încă de la înființarea sa, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” coordonează activitatea Muzeului Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă – Paraclis episcopal din Sfântu Gheorghe, asigurând atât organizarea și desfășurarea manifestărilor de cultură și spiritualitate românească, cât și gestionarea, respectiv păstrarea și valorificarea patrimoniului ecleziastic ortodox.Cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, din inițiativa Preasfințitului Părinte Andrei, începând cu anul 2020, am inițiat un program de restaurare și conservare a icoanelor pe lemn și pe sticlă și a fondului de carte veche bisericească. Din acest program, care urmează să se desfășoare pe durata a trei ani face parte proiectul Promovarea identității spirituale românești prin restaurarea și conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox, pentru realizarea căruia am beneficiat și beneficiem de sprijin financiar din partea Secretariatului General al Guvernului României, inclusiv pentru amenejarea spaţiilor de depozitare şi expunere muzeală.
Din anul 2019, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului se derulează proiectele ” Recuperarea și punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românilor din județele Covasna și Harghita” (prin care asigurăm informatizarea și digitizarea fondului documentar și a bibliotecii) , „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative și organizarea manifestărilor cultural-științifice din cadrul proiectelor: Zilele Andrei Șaguna, Zilele Nicolae Colan, Sesiunea Națională de Comunicări Științifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație”, Universitatea de Vară Izvorul Mureșului (împreună cu Centrul Cultural Toplița) și sprijinirea presei în limba română din județele Covasna și Harghita.
Analiza critică a activităţii desfăşurate în primii 25 de ani de funcţionare a Centrului ne permite să identificăm neîmplinirile şi să conturăm priorităţile pentru anii viitori. Ştim că un număr însemnat de localităţi româneşti din judeţele Covasna şi Harghita nu au încă editate monografii, că numărul tinerilor cercetători şi al celor interesaţi de istoria locală este mic, că multe din lucrările apărute la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc nu pot fi deocamdată accesate pe Internet, că în prezent, cunoaştem insuficient lucrările de istorie locală redactate în limba maghiară, că nu am publicat suficiente lucrări traduse într-o limbă de circulaţie internaţională, că nu am elaborat proiecte pentru obţinerea finanţării din fonduri europene, şi multe altele.
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, după acest prim sfert de veac de activitate s-a încheiat o primă etapă din existenţa Centrului. Pentru o evaluare obiectivă a activităţii acestuia, în aceşti primi 25 ani, trebuie să avem în vedere unele aspecte precum: de unde am pornit la drum, de câte resurse umane, materiale şi financiare am dispus, în ce climat de convieţuire interetnică locală ne-am desfăşurat activitatea. Un lucru este cert: după 25 de ani, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi-a câştigat un loc distinct în rândul instituţiilor de cultură din zonă şi dispune de condiţiile necesare continuării activităţii, în consens cu provocările şi priorităţilor anilor care vin.
Prin întreaga sa activitate, pusă în slujba Bisericii şi a Neamului, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Centrul European de Studii Covasna – Harghita sunt două importante instituţii de ştiinţă şi cultură, cu un nucleu de cercetare consolidat, cu un potenţial de interpretare a realităţii competitiv la nivel naţional şi dincolo de el, care îşi împlinesc cu echilibru şi onestitate menirea pentru care au fost înfiinţate, dar şi pe aceea de a contribui la edificarea unei vieţi mai bune, alături şi împreună cu concetăţenii maghiari, cu care trebuie să convieţuim.
Pr. Ioan MARIN, Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail