La sfârşitul acestei săptămâni, mai precis duminică, are loc o sărbătoare numită simbolic în popor Lăsatul Secului, un fel de rămas–bun al petrecerilor şi nunţilor pentru un interval de 40 de zile. Pentru ca de luni, 15 noiembrie 2015 să înceapă Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Mântuitorului, cum este cunoscut de către toţi credincioşii, perioadă sacră care le dă putinţa curăţării sufleteşti şi trupeşti.
Post al Bucuriei
Începând de luni, 15 noiembrie 2015, credincioşii se vor afla timp de 40 de zile în Postul Crăciunului, numit şi Postul Bucuriei, deoarece se referă la Naşterea Domnului. Din punct de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor faţă de cel al Paştelui, cuprinzând mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte.
Abia după acest interval de asceză, ce cuprinde reţineri alimentare, curăţenie sufletescă şi rugăciune, creştinii se pot bucura din plin de momentul simbolic al venirii pe lume a Mântuitorului.
Va fi o perioadă de penitenţă a plăcerilor lumeşti, dar mai cu seamă de reculegere spirituală, ce aminteşte credincioşilor de străvechiul Post al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, ca şi de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Primele menţiuni despre asceză ne parvin din secolul IV de la Fericitul Augustin. În mod oficial, hotărârea ca închinătorii să postească timp de 40 de zile s-a luat în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol. De reţinut că înainte de acest eveniment, creştinii posteau în mod diferit, unii doar câteva zile, alţii timp de şase săptămâni.
Exemplu pilduitor
Motivat de exemplul pilduitor al lui Iisus Hristos, precum şi de evenimentele legendare din viaţa Bisericii Creştine, Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie.
În conformitate cu tradiţia creştină, noţiunea de post se referă la abţinerea voluntară, parţială sau totală de a consuma unele alimente de origine animală pentru o perioadă determinată de timp. Postul trebuie perceput nu doar ca pe o simplă interdicţie de ordin alimentar, ci mai ales ca o prescripţie de natură confesională, pe care unii o tratează cam superficial, socotind că abţinerea de la consumul unor alimente „de dulce” ar fi de ajuns şi nu purificarea lor spirituală…
Anumite dezlegări
Pe perioada Postului Crăciunului există dezlegare la peşte în zilele de sâmbătă şi duminică. În tipicul Sfântului Sava se menţionează că în zilele de luni, miercuri şi vineri credincioşii trebuie să consume bucate preparate fără untdelemn şi să nu bea vin.
Sunt de reţinut, totuşi, câteva excepţii: dacă în aceste zile se face pomenirea unui sfânt cunoscut, se dau dezlegări: în 16 noiembrie (de ziua Sf. Apostol şi Evanghelist Matei); pe 30 noiembrie (de Sf. Apostol Andrei); în ziua de 4 decembrie (Sfânta Varvara); dar şi în 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 17 decembrie (Sf. Prooroc Daniel) şi pe 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul). Dacă aceste zile vor cădea marţea sau joia, e voie să mâncăm peste, iar dacă vor fi lunea, miercurea sau vinerea se dă dezlegare numai la untdelemn şi vin.
Petreceri de Lăsatul Secului
Revenind la praznicul din acest week, să spunem că în multe case vor avea loc mici petreceri familiale în care preparatele „de dulce” – interzise în meniuri începând de luni încolo – vor fi prezente. Ca şi băuturile alcoolice.
Pe vremuri, în majoritatea zonelor ţării Lăsatul Secului de Crăciun era precedat de o serbare nocturnă şi anumite ritualuri de purificare. Odinioară sătenii mai superstiţioşi alungau spiritele duşmănoase, malefice, prin producerea unor zgomote puternice. De asemenea, femeile ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele. Se încerca, de asemenea,”îmbunarea” vrăbiilor, dându-li-se să ciugulească resturi rămase de la ospăţ, ca să nu mănânce în anul următor recolta.
La Hăghig, Ariuşd, Păpuţi, Voineşti, dar şi în alte aşezări covăsnene unde trăiesc creştini ortodocşi, am aflat că este şi acum obiceiul întoarcerii vaselor din casă cu faţa în jos. De ce? Iată ce ne-a povestit gospodarul Ion Aiteanu, din satul Iarăş, un bun cunoscător al datinilor şi obiceiurilor populare româneşti: „Se procedează astfel pentru ca duhurile rele să nu se… ascundă în ele. Pe vremuri se executau şi alte practici magice pentru aflarea ursitei ori preziceri despre vreme şi soarta recoltelor viitoare”, a ţinut să mai adauge interlocutorul nostru.
Obiceiuri populare
Conform datinilor şi obiceiurilor populare legate de la abţinerea consumării bucatelor „interzise” în Post şi abstinenţă faţă de alte plăceri lumeşti, . . Biserica propune în acest interval o activă curăţenie spirituală, un program liturgic adecvat. Un loc special, mai cu seamă în zonele rurale, dar şi la oraşe după Revoluţie, îl ocupă colindele tradiţionale şi alte devoţiuni specifice acestei perioade.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (pe 24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este una de Post aspru: se ajunează până după-amiaza, când se obişnuieşte să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea Postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.
Abia după aceste 40 de zile de înfrânare şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului, pe 25 decembrie.
Argumente plauzibile
Atunci când este ţinut aşa cum trebuie, Postul este benefic organismului, întârind sănătatea, redând apetitul. Totodată, restabileşte asimilaţia şi determină scăderea în greutate. Să nu uităm că punctele slabe ale trupului nostru vor fi după aceea purificate şi întărite. Asemenea repaus alimentar se practică din vechime şi s-a dobedit a fi util în primul rând celor care simt nevoia de dezintoxicare. El este indicat şi pentru cei care au tendinţe de obezitate, de pierdere a supleţei şi a agilităţii. De la o anumită vârstă această formă de cumpătare asumată constituie un remediu excelent pentru a menţine supleţea corpului şi flexibilitatea gândirii, susţin toţi care au avut puterea să ducă la bun sfârşit Postul.
Un mare număr de afecţiuni pot fi ameliorate şi chiar complet vindecate în urma lungii perioade de abstinenţă severă, devenind cea mai ieftină, accesibilă şi profundă modalitate de tratare a unor tare.
Recomandări
Postul poate fi ţinut de către oricine, cu condiţia să fie adaptat necesităţilor şi disponibilităţilor individuale. Relativ puţine sunt persoanele care n-ar putea să reziste la un post de 24 de ore pe săptămână. Abstinenţa severă este însă nerecomandată credincioşilor cu o vitalitate redusă, cu glicemia scăzută, în general oamenilor aflaţi în convalescenţă. În cazul gastritei hiperacide, această cură, de la caz la caz, poate produce neplăceri, dar se poate dovedi şi extrem de benefică.
Vă dorim în final, stimaţi cititori, un Post uşor, zile liniştite, pline de smerenie şi gânduri curate!
Horia C. Deliu