Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1923. Prefectura coordonează acţiunea de „distribuirea uneltelor pentru micii meseriaşi”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 205/1923)
1923. O delegaţie a funcţionarilor publici din oraşul Sf. Gheorghe şi judeţul Treiscaune a participat la Congresul Funcţionarilor Publici din Bucureşti,. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 216/1923)
1923. În raportul privind „situaţia comunelor din judeţul TREISCAUNE” transmis Ministerului de Interne de către Prefectura Treiscaune, se menţionează: „Deşi unii dintre funcţionari se luptă şi azi cu greutăţi din cauza necunoşterii pe deplin a limbii statului, îşi dau toată silinţa să şi-o însuşească şi să satisfacă ordonanţele primite. Pentru uşurarea însuşirii limbii române am luat iniţiativa de a-i trimte pe câte una-două luni, în comune româneşti; au fost luate măsuri corespunzătoare asupra celor care au săvârşit abuzuri sau neglijenţe; starea materială a comunelor este mulţumitoare; avem intenţia de a pune bazele mai multor cooperative în comunele rurale; recolta agricolă a fost mediocră din cauza înmulţirii şoarecilor de câmp; au fost organizate expoziţii de vite şi au fost premiate vitele „cele mai apte de reproducţie”; pădurile, atât cele comunale, particulare sau ale composesoratelor, din lipsa de încredere a personalului de pază „se devastează în mod îngrozitor”; pentru a da un avânt mai mare învăţământului şcolar am luat iniţiativa de a înfiinţa vreo 40 de şcoli de stat, în acele comune unde o parte a populaţiei, cu deosebire a românismului a fost lipsită de şcoli; pentru dezvoltarea „moralului în locuitori, care în decursul războiului s-a slăbit foarte tare, zdruncinând chiar viaţa socială – am luat iniţiativa de a se înfiinţa prin comune case culturale, biblioteci poporale, unde prin ţinerea de şezători sperăm a ajunge la rezultate frumoase; am pus accent deosebit pe creşterea coresponzătoare a copiilor din azile şi a orfanilor de război ; starea sanitară în judeţ este în general mulţumitoare”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 222/1923)
1923. Este afişată circulara privind interzicerea pătrunderii în ţară a publicaţiei „Magyar Jovendo” (Viitorul Maghiar), editată de Uniunea Turanică a Studenţilor, din Budapesta. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 241/1923)
1923. Prefectura trimite în teritoriu circulara prin care se dispune ca toate documentele care necesită aprobarea Ministerului de Interne să cuprindă şi un scurt rezumat despre conţinutul lor. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 244/1923)
1923. Este afişat programul restaurantelor şi al unităţilor de comercializare a băuturilor alcoolice, în zilele de sărbători religioase, stabilit ca urmare a intervenţiei Arhiepiscopiei Ortodoxe din SIBIU, document în care se spune: „Domnul Prefect, Cunoscând zelul DV. pentru păstrarea trezviei şi a sănătăţii morale a populaţiunei din judeţul Treiscaune, Vă rugăm să binevoiţi a lua cele mai severe măsuri pentru închiderea cîrciumelor în zilele de Duminici şi sărbători în localităţile din cuprinsul judeţului. Pentru cazul, că astfel de măsuri aţi luat şi până acum, Vă rugăm să binevoiţi a controla să se respecte măsurile pentru a pune stavilă ruinei morale şi materiale a multora. Am dori foarte mult să avem de la Dv. informaţii autentice relative la repausul duminecal şi la limitarea consumului de beuturi spirtoase. Sibiu, 23 aprilie 1923, Nicolae (Bălan –n.n.), arhiepiscop şi mitropolit. Peste o lună, în mai 1923, din încredinţarea IPS Sale, asesorul consistorial Matei Voileanu, revine cu următoarea adresă: „Domnule Prefect, Avem onoarea a Vă aduce la cunoştinţă, că suntem în posesia răspunsului DV. nr. 4803 relativ la închiderea cârciumilor în Dumineci şi sărbători, şi deoarece dispoziţiile Dv. prevăd închiderea cârciumelor până la ora 1 p. m., de atunci încolo, după informaţiile ce le deţinem de la oficiile parohiale, încep petrecerile cu băuturi, care istovesc sănătatea şi înghit agoniseala muncitorilor, Vă rugăm să binevoiţi a prelungi opreliştea desfacerii băuturilor spirtoase şi închiderea localurilor de băutură până a doua zi dimineaţă, iar organele administrative să fie îndrumate să controloze respectarea cu toată rigoarea a acestor dispoziţiuni.
Preoţimea e îndrumată să ţină serviciile divine prescrise la vecernii şi să organizeze tinerimea în societăţi culturale şi de distracţii potrivite, şi cu anevoie va realiza aceste inovaţii utile în cazul, când licitaţiunile bahice se bucură de toată libertatea. Rugându-vă să ne daţi tot sprijinul necesar, avem toată nădejdea, că şi viaţa religioasă va lua alt avânt”. (ANC, Fond Prefectura Judeţului Treiscaune, dos. 250/1924)
1923. Primăria emite autorizaţie de funcţionare (în limba maghiară) semnată de primarul Zaharia Crişan, pentru funcţionarea librăriei „Cultura Românească”; proprietari văduva Ana Sibianu şi Alexandru Nistorescu, librar original din Tg. Jiu, stabilit în Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 12/1931)
1923. Este afişată circulara privind pedespsele prevăzute de lege pentru „furtul şi deteriorarea materialelor telegrafice şi telefonice”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 292/1923)
1923. Prefectura primeşte ordinele privind revocarea din funcţii a pretorilor din SF. GHEORGHE, TG. SECUIESC şi COVASNA şi a altor funcţionari „pentru motivul că nu şi-au însuşit limba oficială a statului în termenul acordat” de lege. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 294/1923)
1923. Este trasmis în teritoriu ordinul privind componenţa şi funcţionarea comisiilor de specialitate de pe lângă autorităţile publice locale. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 296/1923)
1923. Este publicată circulară privind împiedicarea contrabandei cu grâu şi făină, care a luat amploare „din pricina diferenţei de preţ între grâul şi făina din ţară şi cele din ţările vecine”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 304/1923)
1923. Este publicat tabel cu numele celor 105 comune „urbane şi rurale” care făceau parte din componenţa judeţului TREISCAUNE, în anul 1923. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 308/1923)
1923. Ministerul de Interne transmite circulara privind acordarea cetăţeniei române ziariştilor maghiari, numai după o atentă verificare. „Aceşti ziarişti – se precizează în documentul menţionat – odată intraţi în ţară se dedau la o întinsă propagandă iridentă maghiară, căutând să strângă rândurile ungurilor prin mijlocirea unor societăţi sportive, muzicale etc.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 320/1923)
1923. Primăria oraşului Sf. Gheorghe a finalizat acţiunea de încheiere a contractele de închiriere a „edificilor de la Băile Şugaş”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 327/1923)
1923. Prefectura jud. Treiscaune a dispus afişarea circularei privind exigenţele ce trebuiesc respectate la acordarea cetăţeniei române. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 334/1923)
1923. A avut loc acţiunea de depunere a jurământului de către învăţătorii şi profesorii din judeţul TREISCAUNE, conform următorului text: „Eu….învăţător de stat jur în numele lui DUMNEZEU şi declar pe onoarea şi conştiinţa mea, credinţă Majestăţii Sale Ferdinand I şi Constituţiunii ţării mele, de a împlini cu sfinţeniei datorinţele ce mi le impune funcţiunea mea. De a plini legile, de a mă conforma legilor întru toate şi pentru toţi, fără pasiune, fără ură, fără favoare, fără consideraţiune de persoane direct şi indirect. Aşa să-mi ajute Dumnezeu ! ». (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 354/1923)
1923. Este publicată circulara privind reglementarea dreptului de a purta decoraţii străine. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 366/1923)
1923. În adresa privind prezentarea filmului „Istoria Neamului Românesc de la naşterea poporului român şi până în zilele noastre”, de D.N. Driceanu, din Bucureşti, se menţionează: “Cum această lucrare are o deosebită însemnătate pentru noi, întrucât în ea se poate vedea atât epocile de durere şi glorie ale înaintaşilor noştri, cât şi imensele sacrificii care au făcut pentru păstrarea drepturilor noastre etnice strămoşeşti, vă rugăm să binevoiţi a sprijini reprezentarea filmului în cestiune, spre a putea fi văzut de toată lumea”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 381/1923)
1923. Este difuzată circulara privind organizarea serbărilor cu caracter cultural şi naţional. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 384/1923)
1923. Prefectura a transmis în teritoriu instrucţiunile privind aplicarea Legii pentru reglementarea conflictelor colective de muncă. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 386/1923)
1923. Este difuzată circulara referitoare la “inscripţiunile cu caracter iredentist din unele certificate oficiale maghiare”. „Autorităţile Ungare – se spune în circulară – pentru a menţine şi alimenta sentimentele şoviniste ale populaţiei maghiare din ţările succesorale, obişnuiesc să treacă pe certificatele oficiale ce le eliberează inscrpţiuni cu caracter iredentist”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 400/1923)
1923. Este afişată oferta de abonare la revista „Consum” care apărea la CLUJ, în limbile română, germană şi maghiară. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 407/1923)
1923. Redăm câteva aspecte referitoare la preocuparea conducerii Muzeului Naţional Secuiesc pentru buna funcţionare a instituţiei şi dotarea acesteia cu mobilier pentru expunerea obiectelor de patrimoniu: „Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe, nr. 183/1923, Onorată Poliţie! La ordinul verbal ce mi-aţi făcut, am onoarea a vă înainta coalele de colecţie cu care am colectat în Sfântu Gheorghe în favoarea Muzeului pentru a-l prevedea cu dulapuri de expoziţi (…) Deoarece Poliţia a considerat că nu au fost respectate prevederile legale a oprit desfăşurarea subscripţiei publice. În aceste condiţii, în 12 ianuarie 1922, conducerea Muzeului, prin Dr. Laszlo Ferencz- director, custode, solicită aprobarea Prefecturii judeţului Treiscaune pentru a face o colectă pentru procurarea mobilierului necesar expunerii obiectelor aflate în patrimoniul muzeului.” În mai 1923, conducerea instituţiei, de această dată, prin directorul Csutak Vilmos, revine cu solicitarea de aprobarea continuării colectei, pentru confecţionarea vitrinelor necesare prezentării „bogăţiilor sale necunoscute de obiecte”, astfel încât muzeul să-şi poată îndeplini menirea lui.
În 27 iunie 1923, Prefectul judeţului Treiscaune, adresează Ministrului Culturii următorul memoriu. „Avem onoarea a Vă raporta că în oraşul Sf. Gheorghe există un muzeu cu titlul de „Muzeul Secuiesc”. Acest Muzeu în urma raportului Dlui Inspector General al muzeelor Dr. Camil Petrau făcut în anul 1920 luna iunie, Ministerul a aprobat o subvenţie de 10 000 lei care sumă a şi primit-o muzeul susnumit, cu condiţia înfiinţării unei secţiuni române, cu un post de custode român. Cum susnumitul muzeu deşi a primit de mult timp subvenţia acordată de Stat, fără ca până în prezent să fi înfiinţat secţia română, cu insistenţă vă rugăm să binevoiţi a îndruma de urgenţă Direcţiunea Muzeului Săcuiesc pentru înfiinţarea susnumitei secţiuni. În ceea ce priveşte postul de cunstode, propunem a fi numit în mod provozoriu Dl dr. Vintilă Ioan medic, până ce se va găsi un specialist român în această materie.“ (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 410/1923)
1923. Prefectura centralizează informaţii privind asociaţiile culturale, sociale şi economice şi ale minorităţilor naţionale, care funcţionează legal în localităţile jud. Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 425/1923)
1923. Este publicată circulara referitoare la respectarea prevederilor legale privind obligaţia funcţionarilor publici de a locui în oraşul unde sunt încadraţi. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 433/1923)
1923. Este aprobată cererea lui ANDOR GOLDSTAIN, din BRAŞOV, pentru susţinerea unor reprezentaţii de telepatie, în localităţile jud. TREISCAUNE. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 437/1923) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail