O delegație din Elveția a fost adusă vineri, la Sita Buzăului, pentru a participa la o întâlnire cu fermierii din Țara Buzaielor și pentru a discuta despre agricultura ecologică și despre potențialul existent în acest sens, în zonă.
Întâlnirea cu delegația elvețiană a fost organizată la inițiativa Asociației Operatorilor din Agricultura Ecologică –„Bio România”, în parteneriat cu Primăria Sita Buzăului și cu Centrul de Consultanță Agricolă Covasna, printre participanți numărându-se fermieri din Țara Buzaielor – președinți și membri ai Asociațiilor Crescătorilor de Bovine și ai producătorilor de lapte și carne, primari din Țara Buzaielor, reprezentanți ai Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), dar reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
„Avem astăzi o delegație elvețiană, printr-un program româno- elvețian, printr-un parteneriat de produse bio – și aș începe cu domnul din Elveția care este astăzi alături de noi, Daniel Niklaus, domnul Narcis Roșu, român stabilit de 40 de ani în Elveția, domnul președinte „Bio România”, domnul Avraham Marian Cioceanu, din partea Ministerului Agriculturii – domnul Silviu Cernătescu și, domnul Daniel Matievschi, reprezentanți ai APIA Covasna, primarul comunei Barcani, Gheorghe Marin, fermieri, președinți de Asociație din Țara Buzaielor – ai 6 asociații ale crescătorilor de bovine și producătorilor de carne și lapte, președinți și reprezentanți din membrii asociației”, a declarat, în deschiderea evenimentului, primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul unui Program de promovare a produselor provenite din Agricultura Ecologică, în țări terțe (Rusia și Elveția), al Asociației „Bio România” și a urmărit promovarea și valorificarea produselor ecologice românești, a materiilor prime, dar mai ales al produselor procesate finite din zona depresionară a județului Covasna, pe piața elvețiană.
Președintele Asociației „Bio România”, Avraham Marian Cioceanu, a precizat că programul, aprobat de Comisia Europeană, a debutat în anul 2012, întâlnirea de la Sita Buzăului fiind ultima acțiune organizată în cadrul acestuia. În 2011, Asociația a derulat un program similar, ce a avut ca scop promovarea produselor ecologice românești în România și în Germania și astfel, produsele bio românești au pătruns într-un hypermarket, au fost promovate prin târguri și au fost făcute cunoscute și pe piața din Germania, a amintit președintele Asociației.
„Noi, ca Asociație, (…) în 2011, am scris un program de promovare a produselor ecologice românești în România și în Germania, program ce a fost verificat de reprezentanții Ministerului Agriculturii și înaintat la Comisia Europeană, la Bruxelles și a fost aprobat. Programul s-a încheiat anul trecut și datorită acestuia (,…) am reușit și am intrat cu produsele bio ale membrilor Asociației, în Carrefour, în niște condiții, zic eu, excepționale (…) și vrem să adunăm cât mai multe produse bio românești și să le promovăm întâi la români. Acesta a fost unul din multele rezultate ale acestui program de promovare – România –Germania și în Germania, la fel, am avut succes (…). În 2012 am scris încă un program, la fel, aprobat de MADR și care a fost aprobat de Bruxelles. L-am început în august 2012 și astăzi este ultima zi când se mai poate implementa ceva în acest program (…).. Acum avem vizita delegației din Elveția – am zis să îi aducem (n.r. – pe reprezentanții delegației) să vadă și potențialul nostru, dar au venit și rușii acum vreo lună și ceva, i-am dus prin niște unități de procesare, în magazine, să vadă posibilitățile noastre (…). Deci, am fost și în Rusia prezenți, produsele noastre ecologice sunt foarte apreciate și acolo (…)”, a declarat președintele Asociației „Bio România”, Avraham Marian Cioceanu.
„Viitorul agriculturii românești nu este în produse convenționale și în produse modificate genetic”
Acesta a precizat că, în opinia sa, nu produsele convenționale și produsele modificate genetic sunt viitorul agriculturii românești, ci produsele bio.
„Eu am mai spus: viitorul agriculturii românești nu este în produse convenționale și în produse modificate genetic. Noi niciodată nu vom putea produce porumb modificat genetic mai ieftin decât americanii sau brazilienii, nu o să producem grâu convențional mai ieftin ca francezii, pentru că ei au ajuns la 9 tone pe hectar, noi suntem la trei tone, dar ce am putut și am și demonstrat este că, de exemplu, noi exportăm porumb furajer la americani. Ca să ajungi în țara porumbului, tu din România, să le exporți porumb, înseamnă ceva (…). Eu cred, sincer, că România, dacă își certifică măcar zona de deal și de munte și tot ce se produce aici să fie bio, vom vinde mult mai ușor și mult mai scump produsele noastre. Cam acesta este mesajul pe care îl lansez cam de fiecare dată (…)”, a declarat președintele Asociației ”Bio România”, care a arătat că este important ca fermierii români să fie susținuți de consumatori.
„Pe politicieni îi votăm odată la 4-5 ani, dar pe țăranul român, pe fermierul român îl votăm în fiecare zi. Când mergem la supermarket, putem să luăm un cașcaval românesc sau unul elvețian. Dacă îl alegi pe cel elvețian îi bagi bani în buzunar fermierului din Elveția, dacă luăm cașcavalul românesc (…) noi, ca și consumatori, votăm țăranul român, fermierul român, în fiecare zi, prin ceea ce cumpărăm. (…)”, a precizat președintele Avraham Marian Cioceanu.
Prezent la întâlnirea de la Sita Buzăului, reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Silviu Cernătescu, a declarat, în ceea ce privește agricultura ecologică: „(…) Plecând de la principiile care guvernează agricultura ecologică, pot să spun că aceasta este prietenul adevărat al mediului, un prieten de încredere, care întotdeauna va acorda satisfacție, dacă îi acorzi atenția cuvenită. Totodată, doresc să precizez faptul că în agricultura ecologică se îmbină cele mai bune practici de mediu, se asigură un nivel înalt de biodiversitate, se asigură o protecție a mediului, o protecție a resurselor de apă, se asigură cea mai bună bunăstare a animalelor. Ca și evoluție, începând din anul 2010, când în agricultura ecologică erau înscriși aproximativ 3.000 de operatori, în anul 2014 am ajuns la o cifră de operatori de 14.474, deci încă de la început s-a înțeles că potențialul agriculturii ecologice este un potențial de viitor, de aceea mulți operatori s-au înscris și continuă să practice agricultura ecologică (…)”, a declarat reprezentantul MADR, care a amintit apoi despre subvențiile acordate în domeniul agriculturii ecologice: „În ceea ce privește subvențiile, prin PNDR 2015-2020 este alocată o măsură specifică în domeniul agriculturii ecologice, respectiv măsura 11, care cuprinde 6 pachete pe conversie, respectiv 6 pachete pe cei care mențin practicile de agricultură ecologică. Într-adevăr, aici au fost și sunt discuții care necesită în continuare a fi analizate și la nivelul Ministerului și de aceea, aș vrea să înțelegeți că și noi acolo suntem în căutarea celor mai bune soluții”, a spus reprezentantul MADR.
La eveniment au fost prezenți și reprezentanții APIA Covasna. Directorul executiv Marius Popica, a vorbit, la rândul său, despre subvențiile oferite și a răspuns întrebărilor celor prezenți.
Agricultura ecologică și produsele bio, în Sita Buzăului
În ceea ce privește situația operatorilor înscriși în agricultura ecologică, în Sita Buzăului, primarul Nicolae Stoica a menționat că toată pășunea comunei este cuprinsă în acest sector și că zeci de fermieri se află în curs de certificare. Primarul a amintit că un pas important pentru dezvoltarea agriculturii ecologice, la nivelul comunei, a constat în realizarea infrastructurii: „În 2011, ne-am dat seama că este nevoie să facem următorul pas. Și am făcut un pas, la Sita Buzăului, unde am creat o infrastructură cu privire la achiziționarea unui centru de lapte și desfacerea produsului lapte, un centru achiziții carne de bovină, deci ne-am dorit să facem un centru, să facem carantina animalelor, să le putem exporta; urmează să fie făcut un centru de ovine. Tot în cadrul aceluiași complex există un depozit de cereale, pentru că zona de munte nu ne asigură cereale necesare furajării animalelor. E gata și acest depozit, și tot în același centru există trei spații pentru achiziționare, congelare și desfacerea fructelor de pădure (…). Pot să spun, și nu e o laudă, că am făcut parte din echipa care a făcut această strategie, în Sita Buzăului, și chiar am condus două mandate Asociația Crescătorilor de Bovine – eu am fost președinte – și de atunci ne-am gândit ce să facem cu banii din subvenții. Am zis să facem ceva pentru comunitate, am creat infrastructură și acum am ajuns la ideea că singura soluție pentru a ne desface produsele sunt produsele bio, ecologice. Nu avem alternativă. De trei ani de zile, toată pășunea comunei, în suprafață de 1.200 de hectare,este prinsă în ecologic, pe urmă, ca model, ca exemplu, pentru că la noi, întotdeauna funcționează puterea exemplului, au luat și fermierii. Avem în jur de 70 de fermieri care sunt în curs de certificare, sperăm ca toți să obțină certificatul și subvențiile care vin după, și, în final, să putem reuși să facem un produs pe care să-l putem desface prin această asociație. De un an de zile avem și o Cooperativă care se numește <<Sita Natural>> (…), o cooperativă care funcționează ca orice SRL, care are statut juridic și poate desfășura o activitate economică în beneficiul fermierilor”, a spus primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica.
Acesta a menționat că intenționează ca, săptămânal, să programeze întâlniri cu fermierii, în cadrul cărora să se discute despre problemele pe care aceștia le întâmpină în activitatea lor:
„Îmi doresc ca în fiecare vineri a săptămânii să ne întâlnim, 10 minute, și să discutăm o problemă, că există sau că nu există. Numai așa vom reuși să ne spunem cuvântul și să mergem mai departe. Dacă nu te întâlnești săptămânal, să vezi ce probleme am avut, nu avem viitor, viitorul este, dar e mai îndepărtat”, a arătat primarul comunei Nicolae Stoica.
Probleme privind prețul laptelui și piața de desfacere pentru vaca de carne
În cadrul întâlnirii, fermierii au fost invitați să prezinte greutățile cu care se confruntă în activitatea lor. Principalele probleme ridicate de aceștia se referă la prețul laptelui, dar și la piața de desfacere pentru vaca de carne.
„Mi-aș dori, în zona noastră, să nu mai vindem viței la 100 de kg și să îi dăm cu cât se poate, pentru că nu avem o filieră a samsarilor…asta cred că e dorința cea mai mare a fermierilor. Din cauza prețului, nu se poate dezvolta piața cărnii (…). Prețul laptelui, știe toată lumea cum este…”, a declarat unul dintre fermierii prezenți la eveniment.
Rasa Angus, o oportunitate pentru fermierii covăsneni?
În aceste condiții, rasa Angus poate reprezenta o oportunitate de dezvoltare pentru crescătorii de animale, s-a arătat în cadrul întâlnirii. Unul dintre membrii delegației elvețiene,Daniel Niklaus, fermier specializat în creşterea vacilor din rasa Angus, a prezentat amănunte privind modalitățile de valorificare a acestora, ținând cont de atuurile pe care le are Țara Buzaielor, în acest sens:
„Consider că e o decizie foarte înțeleaptă ca un fermier care vrea să crească vaci de carne să aleagă rasa Angus, pentru că este recunoscută la nivel mondial (….)”, a spus Daniel Niklaus.
Acesta a prezentat apoi traseul pe care l-a urmat în ceea ce privește activitatea sa. Se ocupă de creşterea vacilor din rasa Angus de aproximativ 30 de ani: „Am ferma mea de 30 de ani, în Elveția. Când aveam 19 ani am decis să plec în Canada. Am făcut practica timp de un an la o fermă de vaci, și acolo am văzut pentru prima dată în viața mea, vaci pentru carne. În acel moment, în Elveția nu existau vaci pentru carne, existau vaci doar pentru lapte. Am fost impresionat, eu și șeful meu cu care lucram atunci. După ce am revenit și mi-am terminat studiile în domeniul agriculturii, am decis să schimb ferma tatălui meu dintr-o fermă pentru vaci de lapte, într-o fermă pentru vaci de carne și se pare că a fost o decizie foarte bună. La momentul acela nu exista o piață pentru carne în Elveția. Am fost nevoit să-mi vând carnea personal, 3-4 ani mi-am vândut carnea singur, mi-am căutat clienții. Am câștigat foarte multă experiență vânzându-mi carnea singur (…). Așa a început afacerea mea cu vacile Angus. După 3-4 ani am găsit alți fermieri care creșteau Angus și am creat o asociație. Am observat că nu aveam un preț foarte bun și am început să căutăm modalități prin care să cerem un preț mai bun. În Elveția avem două mari companii mari care domină piața. Noi am reușit să convingem una dintre ele să ne cumpere carnea la un preț mai bun și am început să îi dăm 2-3 viței pe săptămână. Acum vindem 50.000 de viței pe an, la un preț foarte, foarte bun. Dar acest lucru a durat 20 ani să devină realitate (…). Clientul a observat că produsul nostru era un produs sustenabil, era un produs care nu chinuia animalul, se asigura bunăstarea animalului și era un produs de calitate foarte bună, care se simțea la gust ”, a spus Daniel Niklaus.
Acesta a prezentat și câteva dintre caracteristicile rasei Angus și avantajele creșterii acesteia: „Vaca Angus are o calitate foarte bună a cărnii; prima dată fată la 24 de luni; fătul e ușor, deci nu veți pierde prea multe vaci la naștere; vaca Angus produce foarte mult lapte, deci nu veți fi nevoiți să hrăniți vițelul cu foarte multe cereale.E un avantaj din punct de vedere financiar să lucrezi cu vaci de carne Angus. În Canada, păstram vacile mereu afară, nu în grajd. Vacile Angus fătau în jumătate metru de zăpadă și vițeii nu pățeau nimic. Temperatura minimă era minim 35 grade, în Canada, vântul bate cu 100 km la oră. Nu veți avea probleme, aici climatul e foarte bun (…). Pentru cei care vor să lucreze cu vaca Angus, ca să intre pe această piață, vor avea de parcurs un drum lung, însă acest drum lung începe cu un pas. Primul meu pas a fost când am mers în Canada și m-am întors și am început să lucrez cu aceste vaci”, a spus fermierul elvețian.
Soluție pentru problema prețului: organizarea fermierilor
În ceea ce privește problema pieței de desfacere și a prețului, fermierul elvețian a declarat că o soluție pentru rezolvare ar fi ca fermierii să se organizeze pentru a putea decide prețurile, pentru a-și putea decide soarta:
„S-ar rezolva problema de preț dacă foarte mulți fermieri s-ar organiza. Una este să vină un fermier și să vândă un vițel-doi, și altceva ar fi când s-ar organiza câteva mii de fermieri și ar lua o parte mare din piață și ar decide să vândă la prețul cutare. Oamenii care cumpără carnea vor să se folosească de orice mijloc ca să o cumpere mai ieftin, dar dacă găsesc așa o organizare, nu vor mai putea opri fermierul, și eu consider că fermierul român poate să se organizeze și să decidă prețul și să-și decidă soarta”, a arătat Daniel Nicklaus.
În același context, Narcis Roșu, român stabilit de 40 de ani în Elveția, membru al delegației elvețiene, implicat în transferul de experiență elvețiană în România, a amintit că s-a încercat, în urmă cu doi ani, realizarea unui proiect inspirat dintr-o idee pusă în aplicare în urmă cu 30 de ani, în Elveția, și care urmărea, printre altele, crearea unei filiere a vacii de carne.
Concluzii: „O întâlnire de bun augur”
Întâlnirea a fost interesantă și de bun augur, ne-a spus, la finalul acesteia, unul dintre președinții de asociație:
„Această întâlnire mi s-a părut interesantă, de bun augur; era necesară o asemenea întâlnire, acesta este adevărul. În urma discuțiilor, concluzia finală este că scopul pentru care s-a organizat această întâlnire este o țintă pe care trebuie să o atingem, fără doar și poate. Trebuie să lucrăm un pic la mentalitatea noastră, a oamenilor, a fermierilor; trebuie să lucrăm la a-i convinge prin exemple proprii, cum de altfel, de multe exemple proprii s-au convins până acum (…). Reglarea pieței și a desfacerii este problema cea mare, dar în momentul în care ai marfă, cantitate- calitate, găsești clienți. Până atunci nu avem ce discuta, și calitatea și cantitatea se vor face doar în condițiile în care la Sita s-a organizat ce s-a organizat și vom vedea ce va fi”, a spus Vlad Constantin, președintele Asociației „Floroaia Mare”. Acesta a precizat că susține ideea unei organizări a fermierilor de mai mare anvergură:
„Sperăm să fie pentru zonă o mană cerească tot ce s-a înfăptuit și sperăm ca oamenii să fie conștienți că trebuie să ne organizăm în jurul acestei cooperative și toți să participăm (…). Părerea mea este că toate asociațiile trebuie să fuzionăm în cooperativa Sita, să fie o singură cooperativă mare, puternică și cu un cuvânt de spus (…). Sunt adeptul unei organizări de mai mare anvergură, pentru că toate inputurile și toate cheltuielile se rezumă la un număr mare de membri. De aici trebuie să plecăm”, a spus Vlad Constantin, președintele Asociației Floroaia Mare și fermier care deține 47 de capete de bovine, la Întorsura Buzăului, sat Floroaia.
Un punct de plecare al unui nou proiect
Președintele Asociației „Bio România”, Avraham Marian Cioceanu, a declarat că speră ca într-un viitor nu foarte îndepărtat, din această zonă să poată fi livrate produse ecologice, în România, și, de ce nu, și în Elveția:
„Ne-am propus ca delegația elvețiană, care vine în România să vadă ce anume avem ca produs bio sau ca potențial viitor produse bio, să vadă potențialul acestei zone, și odată întorși în Elveția, membrii delegației să promoveze, prin Asociațiile de acolo, prin revistele de specialitate, și produsul ecologic românesc. Este, cred că a treia, a 4-a mea vizită aici, am fost impresionat de organizarea care a fost realizată aici, la nivel de Asociație de crescători de animale cu acele centre de colectare, și eu zic că primul pas a fost făcut; mai sunt mai mulți pași până ajungem să exportăm produse locale de aici, în Elveția, dar până să exportăm în Elveția, aș vrea să le dăm în toate rețelele, supermarketurile din România ca produse bio, tradiționale, cu origine controlată, pentru că este o zonă extrem de curată, recunoscută- cel puțin de către români, ca atare- și cred că și pe piața internă produsele de aici ar avea căutare. Peste toate aceste lucruri, colegii din Elveția sunt specialiști în creșterea vacilor, a raselor de carne cum este Angus și am vrut să vadă condițiile noastre pedocliamtice, să spunem, pentru a introduce această rasă în zonă. Au fost încântați, după cum s-a văzut (…). Eu sunt optimist și sper că într-un viitor nu foarte îndepărtat să producem și să livrăm din această zonă produse ecologice, în România, și, de ce nu, și în Elveția, țara în care calitatea produselor este la un nivel foarte înalt, dar dacă ajungem să vindem acolo, înseamnă că, într-adevăr, avem produse de foarte bună calitate”, a spus președintele Asociației „Bio România, Avraham Marian Cioceanu.
Acesta a precizat că întâlnirea de la Sita Buzăului ar putea fi punctul de plecare al unor proiecte derulate în zonă și că va reveni la Sita Buzăului și va încerca, împreună cu primarul comunei și cu reprezentanții filialei județene a Asociației „Bio România” și cu președinții asociațiilor crescătorilor de animale, să caute soluții pentru dezvoltarea agriculturii ecologice din zonă:
„Pe fermierii din Covasna i-am văzut destul de dezamăgiți…au dreptate în dezamăgirea lor, însă chiar nu sunt de acord și chiar am spus că asta parcă e o trăsătură de nație – ca atunci când suntem deznădăjduiți să ne așezăm jos și începem să plângem unii pe umărul celuilalt. Asta este situația, nu este foarte dramatică, pentru că avem un potențial foarte mare, ei doresc să muncească și atunci trebuie doar organizare și le-am promis că mă voi întoarce, personal, și cu domnul primar, cu șefii asociațiilor, vom gândi un program în pași mici, de a produce alimente ecologice din zonă și materia primă să fie plătită un pic mai bine decât este acum, pe de-o parte, și să certificăm, bineînțeles, toți fermierii care vor intra în acest program (…), iar pasul următor ar fi ca după certificare, efectiv, să vindem în supermarketuri. În același timp, vrem să le acordăm consultanță, asistență, ca să poată primi aceste subvenții, după cum a prezentat domnul director de la APIA (…)”, a declarat Avraham Marian Cioceanu, președintele Asociației „Bio România”.
Primarul Nicolae Stoica a declarat că este mulțumit de modul de desfășurare a întâlnirii și că speră ca rezultatele planificate să prindă contur: „Ca primar al comunei pot să mă declar mulțumit de ideea și de rezultatul care sper să ia contur. Sper ca în urma acestei întâlniri româno – elvețiene să reușim să ne facem cunoscute produsele și să putem să facem o desfacere în Europa a produselor locale, aici mă refer la lapte și la carne. (…). Îmi doresc să promovez produsele și să susținem toți fermierii, nu numai din Sita, din Țara Buzaielor, având la bază și calitatea fermierilor din zona noastră, plus infrastructura creată la Asociația din Sita Buzăului, care nu e puțin lucru”, a declarat primarul Nicolae Stoica.
***
După întâlnirea și discuțiile purtate, delegația elvețiană a vizitat Centrul de Achiziție al Asociației Crescătorilor de Bovine și Producătorilor de lapte Sita Buzăului și tabăra de tineret bovin din Pășunatul comunei Sita Buzăului. Evenimentul s-a finalizat cu un popas la Mănăstirea „Schimbarea la față” din comuna Sita Buzăului.
Ana Alina Costache . .
