În întâmpinarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, instituție care funcționează sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, împreună cu partenerii acestora, au realizat mai multe proiecte cultural-științifice, din rândul cărora menționăm: volumele apărute în colecția Centenarul Marii Uniri, din cadrul editurii Eurocarpatica, studii, articole și expoziții documentare, sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, dezbateri, lansări și prezentări de cărți etc. O sinteză a informațiilor cuprinse în majoritatea acestor proiecte sunt prezentate în studiul de față, intitulat Comunitatea românească din județul Covasna. Arc peste timp: 1918-2018. Studiul își propune să prezinte succint principalele repere demografice și identitare ale comunității românești din județul Covasna, în anul 1918 (având ca bază documentară recensământul din anul 1910) și din anul 2018 (valorificând, în principal, datele recensământului populației și locuințelor, din anul 2011). Atât pentru anul 1918, dar mai ales pentru anul 2018, au fost folosite informații din baza de date a Centrului European de Studii Covasna-Harghita și din Arhivele Naționale, rezultate în urma cercetărilor efectuate și a monitorizării vieții publice naționale, regionale și a județului Covasna.
Comunitatea românească din județul Covasna, în anul 2018
Repere demografice
Conform recensământului populației din anul 2011, localitățile judeţului Covasna, după numărul cetățenilor de naţionalitate română, se grupează astfel: peste 10.000 locuitori – 1 (Sf. Gheorghe – 11.807); între 5.001-10.000 locuitori – 1 (Întorsura Buzăului – 7219); între 3.001-5.000 locuitori – 3 (Sita Buzăului – 4525, Barcani – 3623 şi Covasna – 3153); între 2.001-3.000 locuitori – 2 (Zagon – 2515 şi Dobârlău – 2163); între 1.001-2.000 locuitori – 3 (Vâlcele – 1662, Tg. Secuiesc – 1293, Valea Mare – 1026); între 501-1.000 locuitori – 5 (Hăghig – 912, Zăbala – 886, Breţcu – 813, Chichiş – 679 şi Ozun – 514); între 101-500 locuitori – 6 (Belin – 391, Brăduţ – 323, Ilieni – 253, Baraolt – 254, Ojdula – 163, Aita Mare – 151); sub 100 locuitori – 24 de localităţi. Localităţile în care locuiau cei mai puţini români, în anul 2011, sunt următoarele: Dalnic – 8, Poian – 8, Estelnic – 11, Vârghiş – 12, Mereni – 16, Bixad – 17, Moacşa – 26, Valea Crişului – 27, Brateş – 28.
Potrivit datelor prezentate rezultă că, din totalul celor 45 de localităţi ale judeţului Covasna (5 municipii şi oraşe şi 40 de comune), în aproape jumătate (21 de localităţi), în anul 2011 existau comunităţi româneşti de peste 100 de locuitori, iar cealaltă jumătate (24 de localităţi) este formată din comunităţi mici şi foarte mici, de sub 100 de locuitori români. Acum 100 de ani, în 52 de localități din comitatul Treiscaune, românii locuiau în comunități mai mari de 100 de membri. Rezultă, deci, că în ultimul secol, în 31 de localități ale județului Covasna, numărul românilor a scăzut dramatic, ca urmare a procesului de maghiarizare desfășurat atât pe cale pașnică, cât și prin mijloace violente, mai ales în anii care au urmat Dictatului de la Viena.
Toate cele 24 comunități românești, mici și foarte mici, existente în prezent în județul Covasna, nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti, impunându-se elaborarea şi aplicarea unor programe de sprijinire de către statul român și de solidaritate comunitară, de genul „Români pentru români”, prin revitalizarea acţiunilor de acest fel din perioada interbelică. Altfel, dacă acest proces continuă, în viitorii 20-30 de ani, populaţia românească din majoritatea acestor localităţi se va diminua drastic, mergând până la dispariţie. În comparaţie cu românii, maghiarii din judeţul Covasna locuiesc în comunităţi numeroase, beneficiind de instituţiile identitare fundamentale (şcoală, biserică, instituţii de cultură), la care se adaugă controlul asupra administraţiei publice locale, ceea ce le asigură din plin condiţiile prezervării şi afirmării identităţii lingvistice, religioase şi culturale
În analiza celor 16 localităţi etnic mixte din judeţul Covasna, în care în 2011 locuiau comunităţi româneşti de peste 100 de persoane, se impune a fi diferenţiate localităţile urbane, de cele rurale. Cea mai mare scădere a populaţiei de naţionalitate română, în 2011 faţă de 2002, se înregistrează în municipiul Sf. Gheorghe (2257 persoane). Şi în aceste condiţii, comunitatea românească din Sf. Gheorghe rămâne cea mai numeroasă din judeţ, aspectele cantitative fiind însoţite de cele calitative şi de organizare comunitară. Cu toată scăderea de aproape 500 de persoane, comunitatea românească din oraşul Covasna este o comunitate cu un puternic potenţial economic şi comunitar. Cele mai vulnerabile comunităţi româneşti, din mediul urban, sunt cele din Tg. Secuiesc şi Baraolt.
Majoritatea comunităţilor româneşti de peste 100 de persoane, din mediul rural, după decembrie 1989, au cunoscut procese de îmbătrânire şi depopulare, cu excepţia celor în care locuiesc romi. Scăderile nesemnificative ale populaţiei din localităţile monoetnice româneşti din județul Covasna, înregistrate la recensământul din 2002, au continuat, s-au generalizat şi s-au amplificat la toate aceste localități, în perioada care a urmat. Practic este pentru prima dată în ultimele două secole, când populaţia așezărilor monoetnice românești înregistrează descreşteri. În cazul de față, scăderea este de aproape 2500 de persoane, în perioada 2002 -2011.
După mediul de rezidenţă, din totalul populaţiei de naţionalitate română din judeţul Covasna, în anul 2011, 52,5% locuiesc în mediul urban şi 47,5%, în mediul rural. După structura etnică a localităţilor, 40,5% din totalul români din județul Covasna locuiesc în localităţi monoetnice româneşti, 48%, în localităţi etnic mixte, cu peste 100 de români şi 11,5%, în localităţi etnic mixte, în care românii sunt sub 100 de persoane.(va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail