DEZNAŢIONALIZAREA ROMÂNILOR DIN SECUIME  1.Prin Biserică Vorbind despre scaunul Ciucului şi atingînd problema naţionalităţii populaţiei, autorul face următoarele constatări: „În scaunul Ciucului sînt şi cîteva mii de ortodocşi (de religie ortodoxă). Dintre aceştia cei aduşi de mai de mult (cu deosebire iobagi colonizaţi de către proprietari), aşa de tare s-au secuizat, încît nu mai ştiu […] Mai mult

PLANURI MAGHIARE PENTRU DEZNAŢIONALIZAREA ROMÂNILOR DIN SECUIME, TRANSILVANIA ŞI UNGARIA Politica statului maghiar odată cu inaugurarea epocii dualismului austro-ungar a fost aceea de a deznaţionaliza naţionalităţile de pe teritoriul Ungariei prin toate mijloacele prefăcîndu-le într-o singură naţiune unitară „naţunea maghiară”. Bărbaţii de stat, oamenii politici, istoricii, etnografii, statisticienii etc. au activat neobosiţi în această direcţie... Mai mult

Viaţa secuilor a fost legată în toată vremea aşezării lor de secole, mai mult cu Ţările Româneşti, Moldova şi Munteania, iar după 1859 cu Regatul român. Secuii au considerat totdeauna şi au socotit Ţara Românească drept „ţara lor”(belfőld) spre deosebire de Ungaria pe care au considerat-o drept „ţară străină” (kűlfőld). Nicolae Iorga studiind raporturile şi […] Mai mult

STUDII ETNOGRAFICE ȘI MONOGRAFICE (continuare)  Monografia: Az Osztrak-magyar-Monarchia Budapesta 1896   Autorii vestitei şi completei monografii cu titlul: Az Osztrack-magyar-Monarchia irasban es kepekben” apărută la 1896 recunosc că pe teritoriul judeţului Mureş-Turda, în valea Mirajului exista o populaţie românească însă la data de mai sus era maghiarizată. Originea românească a acestor locuitori o trădează însă […] Mai mult

STUDII ETNOGRAFICE ȘI MONOGRAFICE Studiul etnografic al lui Dr. A. Ficker apărut la 1860.  Elementul unguresc la anul 1860- cum rezultă din datele studiului etnografic publicat de Dr. A. Ficker – popula sub forma unui bloc etnic numai regiunea centrală a Cîmpiei Tisei, alcătuind în cinci judeţe peste 90% din totalul locuitorilor, în  şase judeţe […] Mai mult

STUDII GEOGRAFICE (continuare) –SCAUNUL CIUCULUI În 1839 era împărţit în două cercuri: de sus şi de jos. Cercul descris cuprindea Ciucul de sus cu 26 sate şi scaunul Giurgeului cu 13 sate, iar în cercul de jos erau: Ciucul de jos cu 24 sate şi Scaunul Caşinului (Kassoni) cu 5 sate. În studiul lui: Lukacs […] Mai mult

  STUDII GEOGRAFICE Studiile geografice referitoare la Transilvania şi Ungaria, apărute în secolul al XVIII-lea, atunci când vorbesc despre populaţia din secuime din scaunele acestui ţinut, nu uită să menţioneze şi faptul că aici, pe lângă majoritatea pe care o alcătuiau secuii, trăia alături de aceştia şi un însemnat procent de populaţie românească. Geographica globi […] Mai mult