
În condițiile în care populația globului este în creștere și are nevoie de din ce în ce mai multă hrană, pentru obținerea căreia este necesară o cantitate mai mare de energie, omenirea, aflată în plină criză, caută noi soluții. Pe de altă parte, schimbările climatice și fenomenele naturale extreme tot mai dese și diversificate, asociate cu înmulțirea bolilor de tot felul culminând cu pandemia COVID-19, pun presiune pe guvernele din lumea întreagă pentru luarea unor măsuri severe de contracarare a efectelor generate.
Acum hrana a devenit una din preocupările prioritare ale tuturor pământenilor, și ne referim aici mai ales la milioanelor de săraci din lumea întreagă. Creșterea accelerată a prețurilor produselor alimentare și energiei îngrijorează populația. Înmulțirea focarelor de pestă porcină și interzicerea creșterii unui număr mai mare de porci în gospodăriile sătenilor duc implicit la scumpirea cărnii de poc și a produselor pe bază de aceasta, lucru ce nemulțumește mai ales pe cei care sunt obișnuiți să consume zilnic aceste alimente.
În general, deci și în România, oamenii și-au păstrat tradițiile din moși-strămoși și mai ales în preajma sărbătorilor preparatele din carne de porc reprezintă baza meselor festive. Pe măsură ce se apropie Crăciunul și Anul Nou, forfota pregătirilor acestor însemnate evenimente din viața noastră reprezintă o explozie de mișcare, culori și bucurie pe la toate casele. Mesele bogate și apetisante, băuturile și întâlnirile cu rudele și prietenii, după postul Crăciunului, fără îndoială vor avea ca efect îmbolnăvirea multora din cauza excesului, unii ajungând de la petrecere direct la spital.
Și atunci este firesc să ne întrebăm dacă totuși nu ne putem lipsi de consumul de carne și să trecem la un stil de viață vegetarian, care ar implica un cost productiv mai mic și un beneficiu mai mare pentru sănătate? Se înțelege că acest lucru nu este pe placul majorității consumatorilor, însă privite din alt unghi lucrurile nu par chiar șocante, dacă ne gândim logic.
Unde se situează Omul în seria: carnivor – omnivor – vegetarian – vegan? Carnivore sunt unele animale care își mențin existența numai pe baza consumului de carne. Majoritatea oamenilor sunt omnivori, adică hrana lor este mixtă, animală și vegetală, în timp ce vegetarienii exclud carnea din meniul lor, cu excepția unor produse de origine animală: lactate, ouă, brânzeturi, miere; o variantă a vegetarienilor, veganii, nu acceptă nici acestea. Să fie oare acesta un mod de viață superior celui actual, de omnivor? Părerile sunt împărțite.
La o întâlnire cu publicul a filozofului danez Martinus, cineva l-a întrebat: „De ce să nu mâncăm carne sau hrană animală? (sursa: revista eo-KOSMOS-2021). Martinus a răspuns:
”Deoarece carnea și toate produsele animaliere, cu excepția laptelui, untului și brânzei, nu se pot folosi ca hrană fără practicarea de ucidere sau distrugere a unei vieți conștiente evoluate. Legea vieții, și prin aceasta condiția pentru un organism sănătos și o soartă fericită pentru om, este împlinită de porunca a cincea: „Să nu ucizi” (Ieșirea 20.13). De aceea o hrană care este bazată pe uciderea unei vieți conștiente în niciun caz nu poate fi o hrană pentru om, după legea menționată. Ea este suficientă doar pentru un animal de pradă, deoarece pentru o astfel de ființă ea este o trebuință de viață. Când oamenii, atât de mult cum se obișnuiește, prin bucurarea lor de carne, se plasează pe sine la același nivel cu animalul de pradă, cauza este că ei au moștenit și încă nu s-au dezobișnuit de acea stare de obișnuință sau obicei nepotrivit. Faptul, că omul nu trebuie să-și mențină viața cu hrana animalului de pradă, se evidențiază prin aceea că de fapt hrana animală nu este deloc o necesitate vitală pentru om precum este pentru animalul de pradă. Dar o astfel de bucurare de un cadavru va cauza, puțin câte puțin, o formarea a sorții rea și o distrugere a sănătății, iar aceasta va avea ca rezultat, ca urmare a evoluției, că omul va deveni mai înțelept și mai nobil din punct de vedere etic, și de aceea va renunța la produsele animaliere din alimentația sa.”
Desigur, aceasta este doar o opinie, însă poate constitui și un subiect de meditație și discuție, atât pentru cei care țin Postul Crăciunului, cât și pentru cei care nu-l țin, având în vedere că cei care țin post în perioada de postire duc o viață de vegetarieni, pentru a se curăța de toxine și eventual de păcate, devenind astfel mai sănătoși și mai nobili.
Pentru mai multe detalii, se poate citi una din cărțile filozofului menționat: „Hrana ideală”, editată Institutul Martinus, Copenhaga, 2009, traducere în limba română: Mihai Trifoi. Cei interesați pot accesa siteul: www.martinus.dk. Menționăm că aceasta nu este o reclamă comercială, ci o simplă invitație la meditație. Să aveți un Crăciun fericit, dragi cititori!
Mihai Trifoi
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail