Încă nu mă trezisem bine, ieri dimineață, din euforia ce m-a cuprins urmărind programul folcloric românesc prezentat de artiștii covăsneni, oaspeții din Republica Moldova și cei din Hunedoara, de sărbătoarea orașului , a bucuriei pe care am văzut-o pe fețele spectatorilor prezenți în Piața Sfântu Gheorghe, pe care mi-au și împărtășit-o cei cu care am stat de vorbă, și ale căror păreri le-am prezentat în ediția de ieri a ziarului nostru (doar o parte dintre ele), c-a fost de-ajuns să fiu prezentă la conferința de presă ce a avut ca temă „Zilele Sf. Gheorghe 2019”, ca să aflu că ce-am văzut cu ochii mei, și am trăit pe pielea mea, cum se spune, nu-i chiar așa. Adică ALBUL nu era ALB, ci era NEGRU.
În cadrul conferinţei de presă organizată ieri, primarul municipiului, Antal Arpad, a expus concluziile la care organizatorii au ajuns la finalul evenimentelor desfășurate pe parcursul a 12 zile, dedicate Zilelor Sfântu Gheorghe.
Potrivit primarului Antal Arpad, ediția cu numărul XXVIII a fost în general un succes, nivelul evenimentelor atingând cote importante de calitate. De la an la an e tot mai frumos şi mai diversificat, evenimentul căpătând o amploare foarte mare. Anul acesta au venit mulţi turişti la evenimente, programul de pe scena principală a fost foarte apreciat de toată lumea. „ Sper că acești oameni au plecat din municipiul Sfântu Gheorghe cu o părere bună despre oraș și despre cei din acest oraș, eu am primit feed-backuri pozitive de la forte mulți care au venit din alte părți din țară. Foarte mulți au spus că este un oraș foarte curat, ordonat și cu oameni civilizați, și acest lucru mă face să mă simt mândru și foarte fericit” – a declarat primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Arpad.
Și totuși… edilul a apreciat, „în urma unor feed-backuri primite din partea unor persoane de încredere”(nu au fost precizate numele acestora), că au existat totuşi două puncte negative, şi anume : anularea a 2 evenimente programate să se desfășoare în cadrul Zilelor Sfântu Gheorghe şi programul folcloric propus de Asociațiunea ASTRA – Despărțământul Covasna – Harghita, care a avut loc în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică pe scena din Piața Sfântu Gheorghe, din zona magazinului Sugaş.
Pentru a lămuri situația, primarul Antal Arpad a precizat:„Compromisul pe care l-am făcut pe ultima sută de metri (în legătură cu prezenţa folclorului românesc pe scena din Piața Sfântu Gheorghe-n.red) nu a fost un plus pentru Sfântu Gheorghe şi cred că va trebui să regândim acest lucru. Au fost discuţii despre formaţiile de muzică populară. Cred că acest tip de eveniment- oferta care a existat în Piaţa Sfântu Gheorghe, este puţin compatibilă cu acest gen de muzică şi de aceea trebuie să găsim soluţii pentru a rezolva această problemă în viitor. Dar suntem deschiși și vrem să rezolvăm și această problemă în sens pozitiv. (…) Am fost pus sub presiune , am făcut acest compromis, dar unii au confundat zilele orașului cu alte evenimente. Nu cred că e locul Zilelor Orașului să defilăm cu drapele. ”
Cu alte cuvinte, eu, locuitor al acestui oraş, înţeleg că muzica tradiţională românească nu e agreată în centrul oraşului în care trăiesc, muncesc și plătesc taxe și impozite la fel ca oricare alt locuitor al urbei, şi, din nou ni se transmite mesajul că, anul viitor, folclorul românesc nu-şi va mai găsi locul pe scena din Piaţa Sfântu Gheorghe.
Ei bine, îi sugerez domnului primar, şi implicit organizatorilor, ca înainte de a căuta soluții pentru a rezolva problema folclorului românesc, care doar în ultimii 3 ani „ a avut onoarea” de a fi prezentat publicului pe scena din Piața Sf. Gheorghe, după ce în anii anteriori fusese „plimbat” pe mai multe scene lăturalnice, să stea de vorbă şi cu oamenii de rând din oraş, indiferent de etnie, să afle şi părerea lor.
Eu m-am aflat în toate cele 3 zile în mijlocul oamenilor, am stat de vorbă cu unii dintre ei pentru a le afla părerea despre programul artistic românesc, și credeți-mă că nu am găsit niciun interlocutor care să aibă alte cuvinte decât de apreciere față de programele de folclor prezentate în centrul orașului. Ei bine, redau în ediția de astăzi alte declaraţii care se alătură celor publicate în materialul de ieri al Mesagerul de Covasna :
„Mi-a plăcut foarte mult programul folcloric, e nevoie de astfel de momente, e nevoie ca aceste spectacole să ne unească mai mult, să piară vrajba , duşmănia dintre noi. Cântecul şi voia bună uneşte sufletele oamenilor”, ne-a mărturisit preotul Ioan Tamaş din Comună Vâlcele.
„Sunt minunaţi artiştii! Îi iubesc şi le doresc numai bine. Mă bucur că anul acesta am fost lăsaţi şi noi măcar o oră pe zi pe scena din centrul oraşului. Am plecat de mult timp din Moldova, acum aici e „acasă” pentru mine şi simt nevoia să ascult melodiile dragi româneşti”, a spus Rodica Stan.
„Pe scena din centrul orașului am avut revelația de a vedea un ansamblu din Republica Moldova de mare clasă și patriotism. Deși nu sunt mare amator de folclor, am stat cu sufletul la gură și am bătut ritmul pe toată parada de folclor autentic. Ce m-a surprins, și tind să cred că asta e adevărata viață a orașului Sfântu Gheorghe, am văzut doi bătrânei care vorbeau în maghiară lângă mine, dar care erau foarte încântați de ceea ce vedeau. La final au aplaudat poate că mai mult decât alți spectatori, deci tind să cred că se poate conviețui împreună, dar poate cu un mai mare respect din partea autorităților”, a declarat Laurențiu C. din București.
„Felicitări doamnei Maria Crețu Graur, Asociația Astra Despărțământul Covasna-Harghita, pentru tot efortul depus! (…) Cu acest prilej, sper că s-au lămurit şi toți angajații din primăria Sfântu-Gheorghe că amplasarea în centrul oraşului a scenei pe care se desfăşoară programul folcloric românesc este pe deplin justificată şi foarte dorită atât de românii din Sfântu-Gheorghe cât şi de cei din celelalte localități ale județului Covasna şi nu numai. Dar nu doar (nici măcar în primul rând) prezența numeroasă de la spectacol ”justifică” acest lucru; chiar dacă prin absurd un singur român ar fi fost spectator, scena respectivă tot în centru şi-ar fi avut locul, prin simplul fapt că ne aflăm în…România. Este o chestiune de principiu, în primul rând, şi de simbolistică” , a scris Mihai Tîrnoveanu, din Brașov, pe pagina sa de facebook.
Iar pentru că cifrele (verificabile de oricine dorește să o facă) pot să reflecte realitatea cu privire la impactul pe care programele de folclor românesc le-au avut și în râdul celor care, pe lângă sutele de spectatori prezenți pe parcursul celor 3 zile de la sfârșit de săptămână în fața scenei, au avut posibilitatea să urmărească transmisiile live sau postările de pe pagina de facebook a Mesagerul de Covasna, noi vi le facem cunoscute: impact –peste 132 000 de persoane ; aprecieri 2749; distribuiri 983. Oare ALBUL mai e ALB, sau totuși e NEGRU???
„ Și un copil de etnie română trebuie să fie vorbitor de limba maghiară”
În cadrul conferinţei de presă de ieri s-a reclamat și faptul că la unicele activităţi organizate pentru copii de către Organizaţia Caritas, în Orașul copiilor amenajat lângă Biserica Catolică din parcul central, formularul de înscriere era doar în limba maghiară. Chiar şi voluntarii care ghidau copiii nu reuşeau să se exprime în limba română, motiv pentru care pruncii români nu înţelegeau regulamentul fiecărui joc. În această situaţie s-au aflat şi copiii mei, nevorbitori de limba maghiară, care au început să plângă deoarece doreau să se joace , dar nu ştiau cum. De exemplu, era un joc de memorie, se tot deschideau sertarele unui dulăpior şi se închideau, şi nu ştiau ce trebuie să facă. De fapt trebuiau să memorizeze lucrurile care se aflau în sertare şi să răspundă la întrebări. Am întrebat o fetiţă care aştepta în rând, dar a dat din umeri, semn că nu înţelegea întrebarea mea. Greu am întâlnit pe cineva care ne-a explicat în limba română care era regulamentul jocurilor.
E frustrant, să ştiţi, să te simţi atât de neputincios în ţara natală, să te simți străin în țara ta şi mi-aş fi dorit ca în acel moment să fie în locul meu unul dintre organizatori, să simtă pe pielea lui durerea copilului care cu lacrimi în ochi îţi spune că nu înţelege de ce toată lumea vorbeşte altă limbă decât cea pe care o cunoaşte.
Ridicând această problemă în cadrul conferinţei de presă, primarul Antal Arpad a spus:„Sunt foarte sincer. Nu cred că este un lucru normal ca un copil de etnie maghiară să nu cunoască limba română, dar în acelaşi timp cred că şi un copil de etnie română trebuie să fie vorbitor de limba maghiară. Nu pot să impun voluntarilor să ştie mai multe limbi străine.”
Aşadar, limba română, pe care voluntarii nu o cunoşteau, ar fi fost o limbă străină, opţională, şi nu obligatorie în cadrul Zilelor Sfântu Gheorghe la a căror activități ar avea dreptul să participe, fără a fi puși în dificultate de necunoașterea limbii maghiare, și copiii români din localitate, din județ sau din afara acestuia .
La Orașul copiilor am întâlnit mai mulţi părinţi şi copii care s-au aflat în aceeaşi situaţie stingheră și de neacceptat.
„Sunt inedite aceste activităţi pentru copii, dar păcat că nu înţelegem nimic. Am încris copilul deoarece şi-a dorit mult să participe, dar în afară de nume şi prenume, toate cuvintele din formular sunt în maghiară. Noi am venit din Braşov , nu ştim limba asta şi nu ne-am gândit că vom găsi activităţi dedicate doar vorbitorilor de limba maghiară”, ne-a declarat Daniela V.
„Chiar mă bucur că sunt astfel de activităţi pentru copii. Fetiţei mele i-a plăcut mult un joc de îndemânare. A şi desenat, s-a jucat cu o maşinuţă. Din păcate nu am putut descifra regulamentul tuturor jocurilor. Nu înţelegem limba maghiară”, ne-a spus Mihaela U.
Pe site-ul evenimentului, activitățile dedicate copiilor au fost prezentate astfel:
„În weekendul de festival, micuții vor avea un oraș doar pentru copii, unde vor avea ocazia să se relaxeze și să participe la programe de divertisment care să îi familiarizeze cu tradițiile istorice.
Ordinul Arany Griff și Organizaţia Caritas Alba Iulia vor pregăti programe speciale pentru weekendul 3-5 mai în zona Parcului Central, lângă Biserica Catolică. De asemenea, va fi organizată o tabără de război, care îi va duce pe cei mici înapoi într-un trecut medieval, când grupuri de negustori au mers pe calea regelui. Povestea ilustrează epoca Huniazilor şi lupta împotriva turcilor.
Scopul călătoriei în timp este de a învăța copiii și tinerii să se joace cu ajutorul instrumentelor vechi. Cei mici fac cunoştinţă cu costumele militare, costumele femeilor războinicilor maghiari, secuilor și saxonilor din Transilvania, își iau armura, intră în posesia armelor și află informații importante despre ele, extinzând cunoștințele lor istorice.”
Sperăm, totuși, că la ediția de anul viitor organizatorii vor ține cont de aprecierile publicului referitoare la prezența folclorului românesc pe scena din centrul orașului, în Piața Sfântu Gheorghe, precum și de nemulțumirile părinților și ale copiilor români care nu au avut posibilitatea să fie la fel de fericiți, în Orașul copiilor…maghiari.
Cu puțină voință și mai multă comunicare, nutrim speranța că Zilele Sfântu Gheorghe 2020 vor fi și mai frumoase decât cele recent încheiate, iar la finalul acestora să putem spune cu toții : MULȚUMIM/ KÖSZÖNJÜK!
Larisa AXINIA
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail