Pe data de 15 august are loc în fiecare an unul dintre marile evenimente ale creştinităţii. Anume, Adormirea Maicii Domnului sau după cum se spune în popor, Sfânta Marie Mare ori Sântămăria. Timp de două săptămâni evenimentul a fost precedat de o perioadă de Post, ce ia sfârşit duminică.
De reţinut, că în ordine cronologică este a treia perioadă de abstinenţă severă din an, după Postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. Pe 15 august avem ultimul praznic împărătesc din anul bisericesc, credincioşii evocând cu respect ziua în care Fecioara Maria a închis ochii pentru totdeauna.
Semnificaţia unei noţiuni
Aşa cum ne spunea părintele Bisericii ortodoxe din Zagon, Nicolae Hagiu, marele eveniment de la finele acestei săptămâni poartă şi denumirea de „adormire”, pentru că tradiţia vorbeşte despre obştescul sfârşit al Maicii Domnului ca despre o stingere lină, o trecere spre cele veşnice aidoma unei…somn fără trezire.
În terminologia religioasă nu se foloseşte formula referitoare la moartea unui sfânt.
Interesant e faptul că Slujba de Adormire nu este una tristă, aşa cum poate ar fi normal, ci una de lumină şi pace.
Sântămăria Mare
Cum spuneam, oamenii simpli au denumit această zi specială şi Sântămăria Mare, ea reprezentând cea mai mare sărbătoare a verii. Dincolo de aspectul său pur clerical, în mediul rural gospodarii o percep ca un prag al sezonului autumnal, ce desparte lunile călduroase de cele tot mai reci.
De aceea se şi spunea că după ce trece Sfânta Mărie, încet, încet bărbaţii renunţau la …pălărie!
Şi acum la ţară, dar şi în mediul urban (în funcţie de sorgintea familiei) mai cu seamă femeile ţin Post, vin la biserică şi se roagă pentru sănătatea lor şi a familiei, pentru reuşita în căsătorie a copiilor, naştere uşoară ( unde e cazul), dar şi pentru vindecări miraculoase ale celor grav bolnavi, fără speranţe.
Pelerinaje la mănăstiri
Scriind despre tradiţii, să precizăm că una dintre ele vizează, în această perioadă, pelerinajele la mănăstiri, la locaşuri de cult celebre care au hramul Sfintei Marii. Oamenii merg în număr mare, ducând daruri, mâncare şi băutură. Totodată, se fac danii pentru călugări şi sunt milostiviţi cei săraci.
În unele zone, mai ales la munte, exista cândva obiceiul ca în fiecare zi din Post, la ceasurile serii, unii oameni – mai cu seamă tineri – se adunau la biserică şi învăţau cântece dedicate Maicii Domnului, supranumită în popor „Cea mai înaltă sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Biserică”.
Despre o datină pitorească ne-a vorbit chiar o sărbătorită, d-na Maria Negrea, care în fiecare an în lună august vine la odihnă şi tratament în staţiunea balneară Covasna.
Dânsa ne-a spus că de Sântămărie, la ţară, este obiceiul de a culege flori de câmp şi a le pune la icoana Preacuratei, considerându-se că ulterior sunt bune de leac.
Obiceiuri din bătrâni
În dimineaţa de Sântămărie se merge la biserică şi se asistă la Slujbă. Apoi femeile trec pe la cimitir şi tămâiază mormintele celor dragi, iar unele împart fructe: struguri, prune şi în unele zone chiar faguri de miere.
Dacă de 15 august, la Adormirea Maicii Domnului, sunt pomeniţi cei morţi, de Sfânta Marie Mică, pe 8 septembrie sunt sărbătoriţi cei vii. În unele sate din Ţara Buzaielor fetele nemăritate purtau pe vremuri o floare numită „Năvalnic”, care potrivit credinţei populare avea puterea să aducă peţitori.
Ne apropiem de luna lui „Răpciune”…
În zilele ce urmează hotarului de 15 august se culeg ultimele plante medicinale şi treptat, treptat se văd primele semne ale toamnei. Dacă ieşim din luna lui „Gustar” şi intrăm în „Răpciune” se cheamă că Echinocţiul de Toamnă nu mai e departe, când ziua va fi egală cu noaptea.
Este şi un moment important al calendarului viticol. Între cele două „Sfinte Marii” se seamană grâul. În cazul în care înfloresc din nou trandafirii în jurul lui 15 august, sezonul autumnal va fi lung şi frumos.
În ziua de Sf. Marie nu se face joc
După 15 august se reia sezonul nunţilor, care ţine până la intrarea în Postul Crăciunului. În această zi se organizau tradiţionalele târguri şi iarmaroace ale sfârşitului de vară, de care cei mai în etate ne amintim cu plăcere.
În ziua de Sf. Marie nu se face joc. Abia a doua zi feciorii îşi organizează dansul în sat.
Ciobanii încep treptat să-şi desfacă stânele, iar turmele coboară pe rând lângă sat, după cum e vremea. Fiecare gospodar îşi identifică oile. Acum hotarul comunal este liber, iar mioarele pot paşte pe miristi, pe locurile cosite. Se caută dacă porumbul are „dinţi de lapte”, spre a se fierbe sau frige pe jar, fiind o delicatesă specifică sărbătorii.
Stuparii cercetează producţia albinelor şi recoltează primii faguri cu miere, oferind în dar celor apropiaţi, ca un omagiu adus recoltei bogate.
Peste două milioane de concetăţeni îşi serbează Ziua onomastică
Aproape în fiecare familie există cineva cu prenumele Maria ori derivate, precum Marioara, Mariana, Mioara, Marilena, dar şi Marian şi Marin. În cinstera lor se organizează ospeţe onomastice pe 15 august. Numele de botez amintite sunt foarte populare în România, estimându-se că ar fi peste două milioane de persoane care le poartă şi le cinstesc. Dintre care 1,8 milioane sunt femei şi peste 400.000 – bărbați.
Cele mai frecvente nume mici sărbătorite în această zi sunt Maria (1,3 milioane), Mariana (273.833), Marioara (65.862), dar şi Marian (296.396) la care se adaugă Marin (117.544).
În încheiere ne face plăcere să le urăm sărbătoriţilor un sincer „La Mulţi Ani”, multă sănătate şi fericire!
Horia C. Deliu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail