După ce au fost câteva Sărbători religioase importante în această lună, iată că aproape de final credincioşii au din nou motiv de bucurie. Pe 29 iunie, la aceeaşi dată an de an, îi vor prăznui pe cei doi Sfinţi Apostoli, Petru şi Pavel. În popor ziua amintită se mai numeşte şi Sânpetru de Vară.
La jumătatea anului agricol
Sărbătoarea de astăzi are mai multe semnificaţii, cea religioasă fiind plină de învăţăminte. Însă nu trebuie neglijată nici latura laică, Sânpetru de Vară marcând jumătatea anului agricol. Există şi un Sânpetru de Iarnă (protectorul jivinelor, în special al lupilor), un Sfânt (Sân) frate cu acesta, dar care este serbat în toiul iernii.
Despre Sfântul Petru se spune că era un bun pescar, dar se îndeletnicea şi cu creşterea animalelor. Cea mai frecventă imagine îl arătă purtând la brâu cheile Raiului, fiindcă Dumnezeu l-a luat aproape de el. Legenda spune că Sf. Petru fiind desemnat responsabil peste cămările cereşti, a împărţit hrana oamenilor şi dobitoacelor, iubind mai cu seamă lupii. Înainte de a deveni Apostol al lui Iisus, şi-a făcut ucenicia la Sf. Ioan Botezătorul. În timp ce asista uimit pe când era doar pescar la una din minunile făptuite de Iisus, învăţăcelul Petru a fost îndemnat de Mântuitor să i se alăture şi să devină „Pescar… de oameni”.
Sf. Petru este cel mai popular dintre sfinţii Calendarului popular. Cu ocazia marilor praznice, de Crăciun, Bobotează, Mucenici, Sf. Gheorghe, dar şi de Sânziene, imaginea sa apare la miezul nopţii, când Cerul se deschide pentru o fracţiune de secundă, înfăţişându-l şezând la Masa Împăratească în dreapta lui Dumnezeu.
Despre Sf. Pavel, care era şi el era evreu ca Petru, se cunoaşte că făcea parte din neamul lui Veniamin, fiind instruit în Legea lui Moise. A ajuns până la Roma, unde i-a îndemnat pe mulţi să creadă întru Hristos, motiv pentru care Nero a poruncit să i se taie capul. Legenda spune că din trupul său ar fi curs sânge şi…lapte.
Avea o fire plăcută, veselă. Trupul mai mic de statură, cap pleşuv, cu sprâncenele aplecate în jos şi barba albă. Om înţelept, plin de însuşiri ale spiritului, cu mare putere de convingere, Sf. Pavel a rămas în conştiinţa credincioşilor, alături de Sf. Petru, ca doi corifei apostoli plini de Duhul Sfânt, posedând un har dumnezeiesc.
Deşi Pavel a pierit în urma lui Petru, moaştele lor au fost aşezate de credincioşi împreună, pecetluind şi după moarte legătura lor puternică din timpul vieţii.
Numeroase datini
Dacă privim în jur, observăm că de Sânpetru natura se află în plenitudinea ei. Numai că de azi încetează să mai cânte atât privighetorile, cât şi cucii. Însă apar licuricii, care conform legendei ar reprezenta scânteile făcute de biciul Sfântului Petru. Tot acum el pune la „fiert”… grindina, pentru a deveni mai puțin primejdioasă când cade peste ogoare.
În aceasta zi sfântă se face din nou pomenirea morţilor, care după cum arătam într-un alt material, sunt numeroşi, succedându-se la mai multe asemenea praznice religioase. Dimineaţa femeile duc la biserică felurite bucate, fructe (mere dulci sau acre), colaci, colivă spre a fi sfinţite, oferindu-se apoi celor săraci veniţi la porţile cimitirului.
O superstiţie străveche nu permite femeilor să mănânce mere până de Sânpetru, spre a nu…supăra morţii! Totuşi, numai femeilor tinere le este îngăduit să guste un măr, cele în etate trebuind să aştepte până la Sf. Ilie.
Serbări câmpeneşti şi târguri vestite
Un obicei pitoresc, aşteptat cu nerăbdare de suflarea satelor se referea mai ales pe vremuri, la organizarea de maialuri, târguri, iarmaroace. Din păcate, asemenea întruniri populare s-au estompat în prezent, rămânând vestit doar Târgul Fetelor de pe Muntele Găina, în Apuseni. Acolo s-a păstrat un interesant ritual arhaic dedicat Zeiţei neolitice Gaea, protectoarea femeilor măritate, în zilele noastre căpătând din păcate mai mult un aer folcloric, cu accente comerciale.
Zeiţa a fost identificată uneori cu Sânziana, Dochia sau Drăgaica, după regiunile unde a apărut. Pentru a fi glorificată s-au perpetuat felurite nedei, sărbători câmpeneşti, târguri, bâlciuri, oboare, iarmaroace.
Evenimentul de pe Muntele Găina a rămas extrem de apreciat de români, nu doar de populaţia din zonă. În zori apar fetele şi nevestele, întâmpinate cu voie bună de bărbaţii şi flăcăii ce şi-au petrecut noaptea afară, în jurul focului, bând şi cântând. Urmează dansul, pentru a se vedea cât sunt de suple viitoarele mirese şi dacă nu au vreun…beteşug.
Obiceiul străvechi era foarte interesant, aşteptat de întreaga suflare prezentă. După ce părinţii tinerilor se învoiau, fata de măritat se aşeza la capătul unei scânduri în balans, iar în partea opusă se atârna …zestrea. Apoi se încheia „târgul” matrimonial, urmat de un chef pe cinste la care lua parte toată suflarea prezentă.
Dar cel mai important aspect viza latura comercială, negoţul sătesc. Fireşte, nu lipseşte nici în prezent acest aspect mercantil, ba din contra, venind negustori şi cumpărători din multe aşezări megieşe.
Vechimea multimilenară a sărbătorii Zeiţei Gaea e ilustrată de un detaliu astronomic: Cloşca cu Pui poate fi admirată în perioada Solstiţiului de Vară, dar şi de un argument etnologic (găina, pasăre cu ouă de aur) apare în multe legende româneşti.
Hramul Bisericii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, din Zagon
La câteva zile numai după praznicele spirituale care au avut loc la Mănăstirile din Valea Mare şi Mărcuş cu prilejul Hramurilor, iată că a venit un moment asemănător şi pentru Biserica ortodoxă din Zagon. În cea mai mare comună din judeţul Covasna se va serba azi, pe 29 iunie, Hramul acestui frumos lăcaş de cult de ziua „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”.
Impunătorul lăcaş de cult a fost ridicat prin strădaniile localnicilor, la îndemnul şi sub oblăduirea părintelui Nicolae Hagiu, fiind înălţat între anii 2000-2008. Frumoasa ctitorie se găseşte peste drum de vechea Biserică din lemn a aşezării, monument arhitectonic vechi de peste două secole, un simbol al spiritualităţii româneşti din judeţul Covasna.
Părintele Nicolae Hagiu de la Biserica Ortodoxă din Zagon
Manifestări cultural . . –artistice organizate în cadrul „Zilelor comunei Vâlcele”
Troiţa refugiaţilor şi deportaţilor din Vâlcele
Duminică 3 iulie 2016 de la ora 10,00 va avea loc Sfânta Liturghie la Biserica ortodoxă „Sf. Mucenic Teodor Stratilat” din staţiunea Vâlcele, urmată de festivitatea lansării cărţii „Testament” a preotului local Ioan-Tămaş Delavâlcele. La 12,30 la Troiţa refugiaţilor şi expulzaţilor din comună se va ţine o Slujbă de pomenire în memoria persoanelor care au avut de suferit pe considerente politice.
Începând cu ora 13,00 se desfăşoară tradiţionala Serbare câmpenească anuală „Nedeia Sânpetrului”, cu participarea unor artişti profesionişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Braşov, manifestarea fiind organizată de Consiliul Local şi Primăria comunei Vâlcele.
Mulţi sărbătoriţi de Ziua onomastică
Din evidenţele oficiale reiese că aproape o jumătate de milion de români se numesc Petru, cu variantele masculine şi feminine Petre, Petrică, Petrişor, Petruţ, Petruş, Paul, Patronel, ca şi Petruţa sau Paulina, majoritatea dintre ei urmând a-şi sărbători astăzi ziua onomastică. În privinţa prenumelui Pavel există derivatele Pavăl, Pavlu, Paul, iar pentru femei Paula, Paulina, Pavelina, Polina.
…Concetăţenilor care poartă numele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel le urăm multă sănătate, bucurii şi tradiţionalul La Mulţi Ani !
Horia C. Deliu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail