De mai bine de două săptămâni în localităţile judeţului Covasna «adie vânt» de Mare Sărbătoare a Naşterea Pruncului Iisus, sărbătoare care, din moşi-strămoşi este vestită prin inegalabile tradiţii specifice poporului român.
Pe parcursul săptămânii 5-11 decembrie ne-am bucurat de manifestările Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă «Crăciunul la Români», organizat de Fundaţia „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, urmate de «Povestea din Ajun» a Asociaţiei Ecou, din care merită să reamintim concertul inegalabilului Gheorghe Zamfir dar şi al Corului Teologic din Sibiu.
Însă, aşa cum se întâmplă de 17 ani încoace, duminică, cu o săptămână înainte de Ajunul Crăciunului, în «inima românismului» din judeţul Covasna, la Căminul Cultural din Sita Buzăului, a avut loc Festivalului de colinde.
La ora începerii spectacolului, sala lăcaşului de cultură era atât de plină, «că nu aveai loc să arunci un ac». Cu feţele îmbujorate de emoţia spectacolului dar şi a căldurii – la propriu, dar şi la figurat – cu care au fost întâmpinaţi de gazde, spectatorii au urmărit cu încântare fiecare echipă ce a urcat pe scenă, pe parcursul celor aproximativ patru ore. De la preşcolari, şcolari, tineri şi persoane trecute de prima tinereţe, toţi artiştii au căutat s-aducă, în prag se sărbători, vestea venirii Fiului Sfânt pe – acest pământ.
Iar prin programul pe care l-au prezentat au făcut dovada, dacă mai era nevoie, că steaua, colindele, capra şi pluguşorul îşi trag seva din acest pământ pe care s-au născut şi care le dă putere să ducă mai departe tradiţiile ce ne definesc pe noi, ca popor şi ţară.
În costume populare care mai de care mai frumos lucrate, au urcat pe scenă : grupul vocal al Şcolii Nicolae Rusu din Sita Buzăului ; grupul de colindători de la grădiniţa din Crasna, Şcoala Zăbrătău, Şcoala Bobocea, Şcoala Barcani, Şcoala Ciumernic, Asociaţia corală Plai Întorsurean şi Clubul Copiilor Întorsura Buzăului; preşcolarii de la grădiniţa din Barcani care «au venit» cu pluguşorul şi cu capra ; tinerii de la Clubul Elevilor din Întorsura Buzăului care au prezentat un obicei din Făgăraş; colindătorii de la Valea Mare, Vâlcele şi Barcani; solişti vocali de la Siriu şi alţi artişti de la Casa de Cultură din Întorsura Buzăului.
Galbenă gutuie
Mai puţin cunoscut şi cântat de sărbători, colindul Galbenă gutuie interpretat de copii de la Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, conduşi de Dan Tohănean, ne-a adus mai aproape de noi, cei ce nu mai suntem chiar tineri, parfumul sărbătorilor de iarnă pe care le-am trăit, pe când eram copii. Şi cum poţi să nu fii mişcat, până în adâncul sufletului, când asculţi muzica regretatei Tatiana Stepa şi versurile:
Galbenă gutuie dulce-amăruie
Lampă la fereastră, toată viaţa noastră…
Când eram copil acasă, şi Crăciunu-l aşteptam
Era bucuria mare, noi copii ne adunam…
Mi-a pus mama la fereastră, în odaia de la drum
O gutuie-ngălbenită, s-o păstrez pentru Ajun…
Aş muşca-o, dar mi-e teamă, mă cuprinde-un fel de jind,
Iar acum, că trece anul, parc-o văd îmbătrânind.
Luxul mamei cel mai mare, când copii ne adunam
Era pâinea de pe masă, şi gutuia de la geam…
Galbenă gutuie dulce-amăruie
Lampă la fereastră, toată viaţa noastră…
Tradiţia nu o să piară, niciodată
[slideshow id=33]
În sala arhiplină, în braţele mamei sale stătea şi urmărea spectacolul, fără să clipească, cea mai mică spectatoare, Mara Neagoe, în vârstă de doar 1 an şi opt luni. Îmbrăcată în costum popular specific zonei, cu batic pe cap, cismuliţe roşii în picioare, şi accesoriu specific vârstei, suzeta, Mara nu este un copil „oarecare” ci, după cum am aflat, ea este urmaşa (nepoata) lui Nea Costică Neagoe care, după spusele primarului din Barcani, Gheorghe Marin, a fost „un adevărat ţăran artist” al locului.
Şi pentru că nu se cădea să nu fie admirată de toţi cei prezenţi, Mara a urcat pe scenă împreună cu grupul de colindători din Barcani, care avea în frunte pe nimeni altul decât pe „primul gospodar al comunei” Gheorghe Marin.
La finalul spectacolului acesta ne-a spus că, deşi în anii de început ai democraţiei activitatea culturală din Barcani a avut de suferit, din fericire, în prezent oamenii din comună sunt dornici să participe la refacerea formaţiilor şi grupurilor folclorice cu care, în anii 80 au avut rezultate deosebite.
Steagul tinerilor de la Vâlcele
Nelipsiţi de la toate manifestările care au avut loc pe parcursul celor două săptămâni la Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc şi Breţcu, membrii Ansamblului de tradiţii de la Vâlcele au intrat şi pe scena de la Sita Buzăului fluturând un imens steag tricolor. De la viceprimarul din Vâlcele, Nicolae Cucu, am aflat că acest steag, care datează din anul 1947, a fost folosit, de-a lungul timpului, de tinerii din localitate. „Acesta este steagul sfânt cu care, în căruţe, veneau la recrutare la Sfântu Gheorghe băieţii din Vâlcele. Mă bucur că aceşti copii au grijă de el ca de ochii din cap”, ne-a spus viceprimarul.
Vă mulţumim, stimaţi dascăli!
La toate spectacole minunate pe care le-am urmărit, înainte de Sărbătorile Crăciunului, marea majoritate a „artiştilor” ce au urcat pe scenă au fost copii.
Mai stângaci sau mai siguri pei ei, prin colindele pe care le-au cântat şi prin dansurile pe care le-au dansat ne-au umplut inimile de bucurie. Dar, în spatele unui program de câteva zeci de minute stă munca de zile, săptămâni sau poate chiar luni a dascălilor- educatori, învăţători şi profesori – care, în afara programului de la şcoală îşi pun toată priceperea pentru a scoate la lumină şi a transmite, pe mai departe, prin intermediul celor mici, comorile de suflet ale poporului nostru. Şi asta, fără a aştepta răsplată financiară, deoarece satisfacţia sufletească este nemăsurată.
Final „incendiar”
Cum tot ce e frumos are şi un sfârşit, după mai bine de patru ore în care au urcat pe scenă în jur de 250 de copii şi 130 de adulţi, cortina a căzut, acoperind scena cu brazi împodobiţi şi omăt din belşug, măcar prin decorul de pe fundal.
Alături de artizanul acestui festival, profesorul Daniel Neagoe, primarul comunei Sita Buzăului, Constantin Filofi a spus, vădit emoţionat: „Ne bucurăm că după mulţi ani în care am fost, oarecum, separaţi, am reuşit să ne strângem laolaltă, pentru ca astă seară, aici, să fie Întorsura, Sita, Barcani şi ceilalţi de peste deal, de la Valea Mare şi Siriu, dar şi de mai departe, de la Vâlcele. Colindele pe care le-am ascultat şi dansurile pe care le-am urmărit ne fac să simţim, cu adevărat spiritul Crăciunului, iar noi, toţi cei de faţă, să aşteptăm sărbătorile cu inimile pline de bucurie”.
Mulţumit sufleteşte de reuşita celei de-a XVII-a ediţii a Festivalului de Colinde, directorul Căminului Cultural din Sita Buzăului, Daniel Neagoe, nu a considerat că mai este loc de alte cuvinte în afara celor de mulţumire adresate tuturor celor care şi-au adus aportul la desfăsurarea acestei manifestări „fără seamăn” din Zona Buzaielor.
Maria Graur
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail