Ziua de sâmbătă 10 mai a.c. va reprezenta, cu siguranță, o zi cu o importantă încărcătură patriotică pentru cei 200 de români din județele Covasna și Harghita, dar și pentru toți cei care au fost părtași la evenimentul ce s-a desfășurat la București, care a avut drept scop „conștientizarea de către autorităţile centrale şi a românilor din întreaga ţară a faptului că în cele două județe există 100.000 de români care își păstrează credința, limba maternă şi datinile, în ciuda fenomenelor de maghiarizare care au avut un efect dramatic asupra unor comunități de români.”
Porniți după miezul nopții (participanții din Tulgheș) și în zori de zi cei din localitățile Livezi, Doboi, Miercurea Ciuc, județul Harghita, Brețcu, Mărtănuș, Tg.Secuiesc, Zăbala, Voinești-Covasna, Zagon, Hăghig, Vâlcele, Sf. Gheorghe, cu toții- mici și mari- am parcurs drumul spre București având întipărite în minte, dar mai ales în suflet, bucuria și importanța participării noastre la evenimentele ce urmau să se desfășoare în capitala României.
Ajunși în Piața Universității, emoția ne-a cuprins pe fiecare în parte când am văzut că suntem așteptați cu flori și cu mesajul scris pe un banner purtat de tineri îmbrăcați în straie populare, care ne-au urat: „ Bine ați venit frați români din Harghita și Covasna!” N-au fost prea mulți cei care au dat răspuns chemării noastre de a ne fi alături dar, cei ce au ales să ni se alăture ne-au demonstrat, cu prisosință, că ne sunt frați care ne cunosc durerile și care și-au propus să ne fie alături în toate demersurile noastre.
Imnul Național „ Deșteaptă-te Române” intonat de toți cei prezenți, care s-a înălțat până la cer, învăluit în faldurile roșu-galbene-albastre ale stindardelor tricolore ce-au fluturat în mâinile celor prezenți, parcă a răsunat mai frumos și mai înălțător ca niciodată. După depunerea unei coroane de flori la Statuia lui Mihai Viteazul, din partea românilor din Harghita și Covasna, o delegație restrânsă formată din 12 participați s-a deplasat spre crucea Eroilor Revoluției din escuarul Pieței Universității, unde a depus o coroană de flori.
Apoi, în sunet de toacă și intonând „Treceți Batalioane române Carpații”, împreună cu frați români din București ne-am îndreptat spre Biserica Sfântul Gheorghe Nou, sfântul lăcaș de cult al Martirilor Brâncoveni, în frunte cu grupul de oameni care a purtat Troița Românilor din Covasna și Harghita, care a fost amplasată în curtea bisericii. Cu toții am participat la slujba Parastasului pentru Mihai Eminescu, înainte de împlinirea a 128 ani de la moartea sa, în data 15 iunie a.c.
Şezătoarea românilor din Covasna și Harghita „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie”, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Gospodăria Berbești
Gospodăria Berbeşti, judeţul Maramureş, construită la 1775, a fost locul în care s-a desfășurat programul Șezătorii „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie”, exact în ziua în care au fost sărbătoriți cei 81 de ani de existență ai Muzeului (10 mai 1936). În scurt timp aceasta s-a umplut de culoare și veselie. Copiii de la Cercul de pictură pe sticlă, condus de Alexandra Pintrijel Hagiu, și-au instalat punctul de lucru în dreptul șurii, la fel ca și harnicele femei care cos iie dar și straie populare din Brețcu, Mărtănuș, Zăbala, Covasna și Miercurea Ciuc. Lângă acestea au fost expuse sculpturi și obiecte confecționate din lemn, de către meșterul popular Iacob Borzoș, de la Vâlcele, precum și păturile de lână confecționate la Fabrica Textila Covasna. Nici produsele tradiționale din lapte de vacă sau de oaie nu au lipsit, acestea având mare căutare. Mesele s-au umplut de bunătăți aduse de acasă, de fiecare participant, iar pe iarbă au fost întinse preșuri țesute din lână pe care copiii au găsit loc de odihnă, până le-a venit rândul „ să urce pe scenă”. Chiar și frumoasele cojoace din blană de oaie ale bărbaților din Zăbala au fost întinse pe iarba verde, oaspeții fiind invitați să se așeze pe ele (băncuțele și scaunele pregătite din timp de Alexandra Pintrijel Hagiu, pentru oaspeții care au fost prezenți la șezătoare, s-au dovedit a fi insuficiente).
„Păstrați limba, păstrați portul, păstrați obiceiurile și tradițiile! ”
Programul Șezătorii românilor din Covasna și Harghita „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie”, de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, a început cu intonarea Imnului Național.
Într-o zi frumoasă de vară, români din județele Covasna și Harghita au venit acasă, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”- așa și-a început discursul reprezentanta gazdelor, dr. Lia Cosma. „ În jurul nostru se află tot ceea ce înseamnă Românie, românism, tradiție. (…) Am înțeles că scopul acestei șezători este de a readuce în memorie, pe acest teritoriu, vechi tradiții. De altfel această şezătoare are un nume foarte frumos „Femeile din Ținutul căciularilor cos ie” . Am sosit puțin înaintea dumneavoastră și am descoperit, după frumoșii tineri îmbrăcați în costume tradiționale, niște doamne distinse care cos cămăși și costume tradiționale, ceea ce însemnă într-adevăr semne ale identității naționale. Felicitări tuturor celor care păstrează într-un spirit, cum spunea marele nostru filozof Constantin Noica „tot ceea ce a fost valoros în trecut…”. Păstrați limba, păstrați portul, păstrați obiceiurile și tradițiile! (…) Să vă simțiți bine în acest muzeu al neamului nostru, în Muzeul Satului, această poartă deschisă pentru spiritualitatea românească, pentru noi toți cei care dorim cu bucurie să păstrăm ceea ce au fost și sunt tradițiile românești!” a conchis dr. Lia Cosma.
Transmițând binecuvântarea P.S. Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, „care a reușit să adune în jurul său oameni minunați, prieteni de la Asociația „Calea Neamului”, a cărui președinte este dr. Mihai Tîrnoveanu, și pe toți ceilalți care s-au implicat în tot ceea ce înseamnă aducerea la momentul prezent a tradițiilor noastre milenare”, preotul Sebastian Pârvu de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe a spus: „Ne rugăm bunului Dumnezeu să ne învrednicească ca această șezătoare a noastră să nu se oprească niciodată și în fiecare an să vedem că ne apropiem tot mai mult de un număr cât mai mare de români care respectă tradițiile și care se implică în păstrarea lor. (…) Noi suntem oameni care din dragoste de neam, pentru limba și pentru tradițiile noastre facem ceea ce facem și ne bucurăm că iată, pentru anul acesta am reușit să încoronăm eforturile noastre. După ce ne-am adunat la șezătorile din marile centre românești, într-o zonă în care noi românii suntem minoritari, iată că am ajuns la Muzeul Satului, nu întâmplător. Este o încoronare, o concentrare a identității noastre pentru că venim dintr-o zonă în care tradițiile noastre sunt negate sub o formă sau alta, ori noi am ales această cale pașnică de a arăta românilor că noi suntem români și că venim cu bucurie, aici, aducând tradițiile noastre”.
„Suntem legați în același destin românesc cu voi toți, legați prin jertfa comună a înaintașilor noștri..”
Cu emoție în glas, învățătorul Dan Hagiu din Zăbala, urmașul dascălului Ioan Hagiu, cel care ne-a lăsat moștenire „imnul CĂCIULA”, a dat citire mesajului românilor din Covasna și Harghita, adus către frații din București:
„Cu ajutorul Bunului Dumnezeu și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei am venit astăzi în capitala României, în București, de unde soarele răsare pentru toți românii. Am venit îmbrăcați în straiele strămoșilor, împreună cu tradițiile, ocupațiile, cântecele și jocurile moștenite din străbuni, avere de neprețuit, pe care o păstrăm și o transmitem mai departe urmașilor, urmașilor noștri. Am venit de pe plaiurile binecuvântate ale Arcului Intracarpatic, din ținutul cunoscut pentru numărul mare de cetăți dacice și castre romane existente, mărturii trainice despre dăinuirea românească, în această parte de țară.
Așa cum spunea tatăl meu, Ioan Hagiu, descoperitor al multor vestigii dacice pe meleagurile Zăbalei, „Cu căciulile pe frunte, Stăm de veacuri, ca un munte, În curbura arcului Carpați…”, bunii și străbunii noștri, vestiții oieri din Carpații de curbură, au fost adevărați străjeri ai românismului și antemergători ai Marii Uniri.
Suntem în Harghita și Covasna o sută de mii de români. Vorbim limba română și ne închinăm ortodox. O sută de mii de români au rămas drepți, neclintiți în fața tuturor agresiunilor care s-au exercitat asupra identității noastre naționale. De noi însă se știe mult prea puțin. Sunt alte mii de frați ai noștri de același sânge care și-au pierdut limba strămoșească, sau sunt pe cale să și-o uite. Și de aceștia se știe prea puțin. De aceea am venit astăzi prin voia Lui Dumnezeu în Capitala României, pentru a da de veste cu tărie, întregii Țări, că suntem. Suntem legați în același destin românesc cu voi toți, legați prin jertfa comună a înaintașilor noștri, prin aceleași Sfinte Moaște, prin aceeași sabie care a făcut dreptate pe acest pământ românesc, prin aceeași Cruce Ortodoxă, prin același Drapel.
Dacă mâinile noastre nu se vor uni peste Curbura Arcului Carpatic, Țara nu va fi întreagă. Cei care ne conduc din marile instituții ale statului trebuie, până nu este prea târziu, să-și facă datoria, pentru a nu mai fi posibile dramaticele episoade istorice în care România a fost sfârtecată de regiuni autonome, creații ale sistemelor totalitare hortiste și comuniste. Noi, românii din Covasna și Harghita, dorim pace, o bună înțelegere între toate etniile de pe aceste meleaguri. O pace bazată pe respect reciproc, o pace în cadrul Constituției României, în cadrul legilor acestui Pământ Românesc. Pentru a se împlini acest deziderat al nostru este nevoie ca aceste legi să fie respectate, căci noi nu vrem privilegii, ci un firesc al lucrurilor. Împlinirea acestei datorii depinde însă, dragi români, în primul rând de voi. Căci voi sunteți adevărata putere, căci voi îi faceți pe oamenii mari care ne conduc, de aici din Capitala Țării. Dacă voi, poporul român, veți răspunde, așa cum suntem siguri că o veți face, mâinii noastre drepte întinse către voi, atunci și cei care sunt aleși să ne reprezinte și să ne conducă vor fi pe același drum românesc. Credem precum Iancu Avram, în puterea poporului, în voința lui de a-și croi, în pofida tuturor furtunilor, propria-i Cale. Martirii și luptătorii noștri, ai Arcului Intracarpatic care cuprinde Covasna și Harghita, au depus mărturie pentru asta. Întotdeauna vă vom aștepta cu mare dragoste frățească pe meleagurile lor, pe meleagurile natale ale mitropoliților Nicolae Colan și Alexandru Nicolescu, episcopilor Justinian Teculescu, Veniamin Nistor și Emilian Antal, ale martirului Dionisie Șova, luptătorilor anticomunişti din munți din familia Lupșa, Victor, Maria și Gheorghe, ale lui Ioan Popescu, Ioan Ardelean, scriitorilor și oamenilor politici Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiță Pop, Nicolae Bogdan, Romulus Cioflec și a atâtor vrednici preoți, învățători și alți intelectuali și oameni de cinste.
Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în realizarea proiectului nostru, în primul rând, conducerii Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, invitaților care ne onorează cu prezența lor și nu în ultimul rând vouă, dragi bucureșteni și români veniți din țară pentru a ne vedea și auzi. Cu Dumneavoastră alături vom fi mai puternici și vom asigura dăinuirea românească în Arcul Intracarpatic. Așa să ne ajute Dumnezeu!”
Români lângă români
Cu o prezență constantă la evenimentele importante ale comunității românești din județe Covasna și Harghita, dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, ne-a fost alături și de această dată. „În urmă cu 6 ani, exact la început de iunie, se năștea o frumoasă poveste de dragoste și o prietenie minunată cu cei peste 100 000 de români din Harghita și Covasna. Am ajuns la Sfântu Gheorghe în anul 2011, și după aceea am bătut la picior multe sate din Covasna și Harghita, în calitate de specialist, de etnomuzicolog, pentru a cerceta pe viu cultura populară, folclorul, spiritualitatea și identitatea din Arcul Carpatic. Spuneam că am bătut la pas multe dintre comunele din Covasna și Harghita, începând de la Zăbala, Voineşti Covasna, Zagon, satul Păpăuți, Vâlcele și Araci, Sfântu Gheorghe, Tulgheș, Livezi-Ciuc, satul emblematic al românilor din Harghita, Gălăuțași, Toplița și multe alte comune și sate. Am ajuns acolo ca specialist și am rămas, îndrăznesc să cred, prieten cu toți cei pe care i-am cunoscut.” –a mărturisit dr. Constantin Secară.
Această şezătoare (…) pune în evidență demnitatea românilor din cele două județe, de prea multe ori uitați chiar de autoritățile statului român
Însărcinat cu responsabilități importante în aparatul guvernamental, Secretarul General al Ministerului Apărării, Codrin Munteanu, nu a putut să stea departe de covăsnenii săi, într-un moment atât de important. În discursul său acesta a punctat, printre altele:„Acest Muzeu al Satului a văzut, în cei 81 de ani de existență, multiple manifestări de ținută și spiritualitate românească. Această șezătoare la care cu toții participăm astăzi este una deosebită pentru că, spre deosebire de alte astfel de manifestări care puneau în valoarea spiritul satului românesc, nu pune în valoare doar spiritul satului românesc din Covasna și Harghita, ci pune în evidență demnitatea românilor din cele două județe, de prea multe ori uitați chiar de autoritățile statului român. Deși majoritari, suportă avatarul de minoritari în propria lor țară. ”
Prezent alături de românii din cele două județe, Dan Tănasă, cel care nu prididește niciun efort pentru a cere autorităților locale respectarea legilor în Covasna și Harghita, a spus: „ Vă felicit pe fiecare dintre voi, pe românii din Covasna și Harghita, pentru faptul că ați venit astăzi aici- tineri și mai puțin tineri- mai înțelepți, să le arătați bucureștenilor că existați pentru că, din păcate, autoritățile publice din Covasna și Harghita, controlate de o anumită formațiune politică, insistă că nu există români. (…) Din păcate și autoritățile de la București consideră același lucru, și mă bucur că astăzi îi contrazicem!”
Acest port trebuie respectat, păstrat şi lucrat ca parte a sufletului naţional românesc!
Existența șezătorii ce a avut loc la Muzeul Național al Satului „ Dimitrie Gusti” din București, la ceas aniversar, se datorează inimoasei Alexandra Pintrijel Hagiu din Zăbala, cea care a inițiat-o în urmă cu doar un an de zile. În fața celor prezenți, acesta a prezentat un mic istoric al evenimentului: <<„Şezătoarea „Femeile din Ţinutul Căciularilor cos iie” a pornit la drum din casa în care locuiesc în urmă cu un an, într – o zi postitoare de vineri, când ne-am întâlnit pentru prima dată să coasem ie la lumina ce ardea la candela din faţa Icoanei Maicii Domnului.
Atunci, în acea primă seară de Şezătoare, noi cele care ne-am adunat şi cele care ni s-au alăturat pe parcurs nu am făcut altceva decât să dăm curs unei chemări tainice şi abia şoptite. Acea chemare venită din vremuri de demult de la străbunele, bunele, frumoasele noastre bunici care ne-au lăsat cuvintele lor despre credinţă, dragoste şi jertfă cusute cu ace de foc şi fire de lumină în iile lor.
Răspunsul nostru la această chemare a fost unul firesc, aşa cum soarele răsare în fiecare dimineaţă. Tot aşa a răsărit şi datul nostru, moştenit de mii de ani chiar dacă lespedea grea de piatră, lespedea istoriei a vrut ca să-l piardă.
După ce a poposit în mai multe rânduri la Zăbala, într-o zi Şezătoarea a prins aripi de pasăre măiastră şi a dorit să plece şi pe la alte cuiburi ale ei, ca să trezească tradiţia. Aşa a ajuns în cuibul de sub streaşina Bisericii de la Breţcu, apoi la Târgu Secuiesc, Mărtănuş, Sfântu Gheorghe, Zagon, iar astăzi în cuibul veşniciei, la dumneavoastră acasă, în Bucureşti . Şi de aici va merge şi în alte localităţi până când vom şti că zestrea Neamului Nostru nu stă doar în măruntaiele pământului, ci şi în inimile noastre!
O vom coase cu mâinile noastre şi o vom duce mai departe cu duh de viaţă, aşa cum credinţa ne învaţă!
Portul cel sfânt cu care ne-a împodobit bunul Dumnezeu spre a-l îmbrăca măcar în Duminica curăţeniei noastre. Acest port să ne cinstească spre a ne aduce aminte nouă şi lumii întregi că nici un alt popor nu se mai apropie de complexitatea unei asemenea vestimentaţii arhitecturalo-simbolice. De aceea acest port trebuie respectat, păstrat şi lucrat ca parte a sufletului naţional românesc! Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu! >>
Poezie, cântec, joc și voie bună, ca la șezătoare
„Foaie verde doi bujori,
Astă iarnă-n șezători
Ne-am cusut ie cu flori,
Să fim mândri-n șezători…”
Da, toți românii din Covasna și Harghita care au participat la acest minunat eveniment au fost mândri de frumoasele straie populare pe care le-au purtat, mai vechi sau mai noi, unele mai frumoase decât altele. La fel de mândri au fost și de frumoasele poezii, cântece și dansuri populare prezentate în curtea gospodăriei, pe iarba verde, de către: Ansamblurile folclorice „Junii Covăsneni” și „Crăișorii Iancului” din Covasna; Ansamblul folcloric „Oltul” din Hăghig; Ansamblul folcloric „Livezenii” din Livezi, Harghita; Ana Săndulea din Covasna; Grupul de eleve de la școala din Zăbala, clasa înv. Dan Hagiu,care au recitat poezii patriotice; Ansamblul „Florile Zagonului” din Zagon; Corul „Sfântul Ioan Valahul” din Covasna: Ansamblul „ Plaiuri Tulgheșene” din Tulgheș, jud Harghita, Pr. Ioan Marin de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe și Corul „ Voievozii Munților” din Vâlcele”.
Impresii de la participanți
La final de zi, eu simțeam că am aripi cu care aș fi putut zbura spre înalturi. De aceea, nu vă împărtășesc impresiile mele despre cum a fost la București, ci vi le destăinui pe cele ale unor bucureșteni care ne-au fost alături, spuse personal sau postate pe pagini de socializare:
„ROMÂNI DIN HARGHITA ȘI COVASNA LA BUCUREȘTI – zi de referință patriotică. Moment patriotic la Statuia lui Mihai Viteazul în Piața Universității, moment de recunoștință și pomenire la crucea eroilor revoluției din Piața Universității, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou s-a montat și sfințit Troița Românilor din Covasna și Harghita care până în acest loc a fost purtată pe umerii țăranilor din Inima Țării. La Muzeul Satului au fost 5 ore de afundare cu totul în ortodoxie și cultura populară românească în mediul cel mai autentic cu putință. Șezătoarea a fost momentul de românism cel mai intens pe care l-am trăit vreodată.” -Adrian Grigoriu
„SÂMBĂTA…LA ȘEZĂTOARE! 🇹🇩
A venit și ziua în care ROMÂNII din Covasna și Harghita au ajuns la București, pentru a spune tuturor: că FRAȚII ÎN VECI, VOR FI FRAȚI!
Am petrecut câteva ore alături de români autentici din Inima Țării, care și-au deschis sufletul, transformând totul într-o adevărată sărbătoare românească.
Nicicând parcă „Deșteaptă-te Române” nu a transmis atâta emoție, ca ieri la Muzeul Satului.
Am vibrat cu toții în același „duh” și am primit o lecție despre ceea ce trebuie să reprezinte DRAGOSTEA pentru ȚARĂ, NEAM și DUMNEZEU.
VĂ ÎMBRĂȚIȘEZ PE TOȚI și îmi doresc să rămânem ÎMPREUNĂ pe CALEA NEAMULUI”- Preot Sebastian – Săbăreni
„Mi se pare foarte autentic tot ce se întâmplă aici, începând de la copii, până la bătrâni. Nu știu dacă au în ei esența aceasta de români care cred în tradiție, în sângele lor; se vede o puritate, poate și straiele îi fac mai frumoşi. Totul se leagă atât de frumos aici, nu ca și cum cineva ar fi încercat ceva de genul: hai să facem ceva în mijlocul Bucureștiului! E ceva autentic; deși până acum am mai văzut ceva asemănător, acum am senzația că particip la o șezătoare adevărată. (…) Nu e nimic forțat, e legat atât de frumos încât un vizitator al Muzeului Satului simte că s-a întors în lumea satului și trăiește momente de pe vremea bunicilor când aceștia cântau, dansau, lucrau și se bucurau împreună. Chipurile parcă vă sunt mult mai senine, începând de la copii. Eu cu gândul acesta plec că a fost foarte autentic tot ceea ce am văzut aici și că, Da!, oamenii din Covasna și Harghita simt mult mai românește decât noi. Noi nu ducem lupta asta de români, noi credem că a fi român e un drept câștigat de alții, și noi nu mai simțim lupta asta.”- Oana Racheleanu
„Ce zi minunată! Astăzi au venit la București frații noștri din Covasna și Harghita, aducând cu ei atâta emoție încât este greu de exprimat în cuvinte! Sentimentele astea se trăiesc, nu pot fi reflectate fidel nici într-o poveste frumoasă, nici de imagini. Eu, ”dura”, așteptându-i la Biserica Sf. Gheorghe Nou unde urmau să aducă Troița Românilor din cele două județe, în momentul în care am auzit toaca – dinspre Piața Universității – am simțit ceva extraordinar, m-am muiat precum asfaltul pe caniculă. Nu exagerez cu nimic, mă uitam pe brațele mele și mi se ridicase părul pe mâini; să vă mai spun că am și lăcrimat de-adevăratelea? Nu, pentru că probabil nu ați crede, dar așa a fost! S-a sfințit Troița (după ce a fost amplasată în curtea Bisericii) și s-a ținut și o slujbă de parastas pentru marele nostru Mihai Eminescu… O mare de bucurie, de românism, cu copii și oameni frumoși îmbrăcați în portul nostru popular! (…) Îmbrățișări și felicitări pentru Mihai Tîrnoveanu, Asociația „Calea Neamului”, pentru toți cei care au făcut posibilă organizarea acestui eveniment de suflet!” – Mariana Mașa Cruceanu
„În 10 iunie la București nu a fost o șezătoare, ci o mărturisire românească”
Inima și sufletul întregului eveniment de sâmbătă 10 iunie a.c, dr. Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației „ Calea Neamului” a postat pe pagina sa de socializare gândurile sale:
„Batalioanele române” au trecut Carpații.
Poporul român este viu în Neamul cel Veșnic lăsat de Dumnezeu pe acest Pământ. Ne-au luat pământuri și aur. Crucea și Steagul au rămas în mâinile noastre. În 10 iunie la București nu a fost o șezătoare, ci o mărturisire românească. Șezătoarea a fost parte din ea. Nu am fost „cuminți” într-un muzeu, ci români vii, demni, cu preoți, Cruce, Drapel Tricolor și Toacă în frunte în Centrul Capitalei. Din cea mai adâncă rană a Țării, de acolo unde românii sunt loviți cel mai cumplit , din Covasna și Harghita, tuturor am arătat că acest popor se poate ridica în duhul Neamului. Acesta este mesajul. Un exemplu pentru întrega Țară au dat acești români din Vâlcele, Tulgheș, Livezi, Voinești Covasna, Mărtănuș, Brețcu, Zăbala, Hăghig, Doboi, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe, Zagon, Miercurea Ciuc.
În calea noastră au fost multe încercări, de la începutul și pe parcursul Drumului, venite din mai multe direcții. Dumnezeu a făcut să le trecem cu bine pe toate. Dumnezeu ne-a spus că atunci când vom îndrăzni vom și birui. Nu vă lăsaţi pradă deznădejdii, mărturisirea noastră românească va birui dragi români, oricât de greu va fi.
Maria Crețu Graur
„Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit!”
Sâmbătă, 10 iunie 2017, o zi senină cu soare destul să ne ajungă în suflet, în priviri să avem de unde dărui. Pentru că această zi a fost sub semnul măreț al dăruirii de sine. Dăruirea începe cu o însufleţire ce ne atrage şi ne adună la ea, așa cum s-a întâmplat cu noi toți. Pentru că niciunul dintre cei 200 de români din județele Covasna și Harghita, nu a pornit pe acest drum al Crucii, cum simbolic l-am numit, decât cu gândul de a dărui din prea plinul lor strămoșesc adunat cu sfințenie în albul straielor, în plânsul doinelor, în tradiții și obiceiuri, în gânduri și mai ales în simțiri.
Evoluția ansamblurilor, a formațiilor folclorice și a interpreților de muzică populară sosite din inima țării au confirmat încă o dată că „veșnicia s-a născut la sat”. Pentru că toată bogăția spirituală cu care s-au prezentat le-a fost lăsată din tată în fiu, din mamă în fiică. Toate momentele prezentate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” cu emoție în glas de către sensibila noastră Maria Crețu-Graur, director al cotidianului Mesagerul de Covasna, au stârnit ropote de aplauze, admirație, dor, lacrimi și îmbrățișări. Pentru că am stat mai mult printre spectatori, am putut să i-au mai ușor pulsul evenimentului. În el bătea inimile moșilor și strămoșilor la un loc cu ale noastre, atât de tare încât aproape se simțea mirosul de grâu copt și de pământ răscolit să îmbrățișeze. Pământ pe care doctorului Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației „Calea Neamului” l-a adus într-o bucată de pânză spunând: „Am aici o mână de pământ din Harghita și Covasna amestecat cu pământ din București de la Biserica Sfântu Gheorghe Nou și din Piața Universității. Este același Pământ Sfânt al nostru al tuturor. Pământul care ne unește. Unește prin râuri de apă și sânge, prin taina botezului și taina de jertfă românească. Nu este ușor să fii român liber în Covasna și Harghita, dar este atât de frumos când știi că lângă tine se află frați și surori de pe întreg cuprinsul țării, dar și din diaspora.” Cu același impact emoțional a venit și mesajul învățătorului Dan Hagiu : „Noi cei din Covasna și Harghita nu vrem privilegii, vrem un drept firesc, vrem pace și o bună înțelegere cu toate etniile. Pace care se bazează pe respect reciproc. Pentru asta avem nevoie de d-voastră alături. (…) Suntem legați în același destin cu voi toți prin jertfa strămoșilor noștri.”
Fără să ne vorbim înainte, cu același mesaj de unitate au venit toți cei care și-au reprezentat comunitatea românească. N-am putut să nu amintesc la rândul meu că deși comunitatea românească din orașul Târgu Secuiesc este mică, ea există! „Frați români, nu ne uitați” acesta a fost mesajul care ne-a însoțit din inima țării până în capitală.
S-a recitat din Eminescu, s-a cântat, s-a dansat, s-a pictat, s-a cusut, s-au depănat povești când în soare, când la umbra plopilor fără soț care ne-au vegheat din apropierea locului unde s-a desfășurat evenimentul, de parcă însuși Marele Poet a fost cu noi. S-a scris cu fir roșu, galben și albastru o poveste. O poveste pe care inițiatoarea Șezătorii „Femeile din Ținutul Căciularilor țes ie”-Alexandra Pintrinjel Hagiu, a adus-o cu ea din inima unui sătuc. Zăbala, acolo de unde în urmă cu un an, din căsuța unde locuiește a pornit la drum Șezătoarea.
În urma noastră a rămas un semn al credinței care va dăinui. Un semn că în Inima Țării sunt 100.000 de români. „ Chiar dacă unii spun că nu existăm, prin demnitatea portului nostru, prin tradițiile noastre populare pe care le păstrăm cu sfințenie, am venit să arătăm țării că noi suntem străjeri, așa cum au fost și înaintașii noştrii care au păzit cu sfințenie țara, limba românească și credința ortodoxă strămoșească” așa cum a declarat consilierul eparhial al Ep. Covasnei și Harghitei, Pr. Sebastian Pârvu, care a însoțit delegația de la București.
Odată cu ridicarea Troiței românilor din Covasna și Harghita la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Capitala României, s-au înălțat speranțe și rugăciuni către cer. Simbolul credinței șade de-a dreapta Bisericii să vorbească ea în locul nostru despre dragostea de țară, despre dragostea de neam. Pentru lacrimile ascunse în năframe, pentru emoțiile celor care ni s-au alăturat, pentru crucile făcute cu mâini tremurânde în numele Neamului, al Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, să fim binecuvântați în vecii vecilor! Prin parastasul oficiat în tinda Bisericii Sfântu Gheorghe Nou, și Mihai Eminescu a fost cu noi. Pe 15 iunie se vor împlini 128 de ani de la trecerea lui la Domnul. Parcă-l auzeam șoptind printre rugăciuni: „ Fiii tăi trăiască numai în frăție (…) / Dulce Românie, asta ți-o doresc!”
Asta ne dorim și noi.În vin în minte cuvintele arhimandritul Iustin Pârvu din „Scrisoare deschisă poporului român” din care în încheiere am să redau un fragment.
„Sper ca măcar acum, să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi! Eşti singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut. Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi puţin, nu ştiu – dar ştiu că eşti unic în Europa. (…) Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit!”
Mihaela Aionesei
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail