Conducerea clusterului inovativ al biomasei „Green Energy” („Energie verde”- n.r) a transmis recent, o atenționare asupra faptului că anumite modificări aduse în domeniul funciar prin Legea 186/2017, ar putea afecta activitatea cultivatorilor de plantații energetice.
„Conform Legii 186/2017, culturile energetice, cum ar fi salcia energetică, Pauwlonia, etc. vor fi scoase din circuitul agricol și se va introduce o taxă mult prea mare pentru cultivatori. Noi am demonstrat, în repetate rânduri că plantațiile energetice pot fi o soluție, o alternativă pentru fermieri, o alternativă prin care am putea salva o parte a pădurii. Vorbim despre sisteme integrate, la nivel de localități. În fiecare localitate se pot înființa cel puțin 50 de hectare de plantații energetice, care pot duce la realizarea unor ecosisteme care să contribuie la obținerea independenței energetice a localităților, iar acest lucru face parte din conceptul nostru (…). Dacă înființăm aceste plantații energetice, este necesar să le înființăm pe terenuri care nu sunt potrivite altor culturi agricole, în primul rând, trebuie să analizăm și oportunitățile pe care le pot oferi aceste plantații energetice. Nu se poate desființa, printr-o lege, o muncă de 10 ani. Unii fermieri au făcut investiții importante în aceste plantații. Trebuie abordată problema, în toată complexitatea ei. Noi nu vrem să ne luptăm cu cineva, ci doar să demonstrăm că aceste plantații sunt un lucru bun, în folosul comunității și, de asemenea, în folosul țării!” – ne-a declarat președintele clusterului inovativ al biomasei- „Green Energy”, Vajda Lajos.
Legea nr. 186/2017 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 598 din 25 iulie 2017 și aduce o serie de prevederi cu privire la schimbarea categoriei de folosință a terenurilor arabile, situate în extravilan, în alte categorii de folosință agricolă; folosirea temporară sau definitivă a terenurilor agricole în alte scopuri decât pentru obținerea producției agricole; amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole din extravilan, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și pe cele plantate cu vii și livezi, parcuri naționale, rezervații, monumente, ansambluri arheologice și istorice; dar și cu privire la tarifele pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan și a terenurilor silvice. În ceea ce privește culturile energetice nonagricole, Legea nr.186/2017 prevede că acestea „se pot înființa numai pe terenurile arabile, de clasa a IV-a – a V-a de calitate, stabilită de către oficiile de studii pedologice și agrochimice. Distanța minimă la care se amplasează aceste culturi față de celelalte culturi agricole învecinate este egală cu cel puțin înălțimea culturii energetice ajunse la maturitate.” Aceeași lege prevede și că: „În situația în care se amplasează culturi energetice nonagricole pe terenuri arabile situate în extravilan se aplică procedura cu privire la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor, cu plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar.”
Petiție la MADR
Șase reprezentanți ai unor societăți comerciale care își desfășoară activitatea în domeniul plantațiilor energetice, au semnat o petiție prin care cer să se revină asupra unor modificări aduse domeniului funciar prin Legea 186/2017.
Semnatarii petiției își „exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca în România culturile lemnoase cu ciclu scurt de producție să nu mai fie cultivate dacă unele aspecte-cheie ale Legii 186/2017 și ale Ordinului nr. 304/2017 nu sunt modificate.”
„Conform acestor amendamente (ale Legii 186/2017 – n.r), culturile perene aparținând genului botanic Populus, Salix, Paulownia, Arundo, Jatropha, Elytrigia și Milk Euphorbia, au fost calificate drept <<culturi energetice non- agricole>> (ENA). De asemenea, conform modificării legislative, acestea pot fi cultivate numai pe terenuri agricole de categoriile IV și V, iar terenurile aferente acestor culturi ar trebui scoase din circuitul agricol pe baza unei proceduri specifice și supuse plății anumitor tarife.”- transmit semnatarii petiției. Prin același document, ei prezintă câteva considerații privind impactul pozitiv al culturilor cu ciclu scurt de producție asupra mediului și asupra economiei ţării; poziţia Uniunii Europene în această privință și modul în care alte ţări din UE reglementează plantaţiile de copaci cu ciclu scurt de producție, dar și „considerente generale şi sugestii privind modul în care această lege ar putea fi îmbunătăţită.”
„Nu există nici un motiv ca aceste plante să fie tratate diferit de alte plante industriale (de exemplu, cânepă sau rapiță). Culturile cu ciclu scurt de producţie au compensat lipsa de lemn cu care se confruntă piaţa românească și au redus presiunea asupra pădurilor naturale care sunt ameninţate de tăierile ilegale. În ultimii ani s-au dezvoltat în România cunoștințe tehnice (know-how) semnificative cu privire la plantaţiile cu ciclu scurt de producție. De asemenea, sunt în desfăşurare mai multe studii, precum și experimente cu privire la creşterea acestora şi există câmpuri experimentale, adesea în parteneriat cu institutele europene de cercetare. Ar fi păcat să pierdem aceste cunoștințe acumulate ani de zile cu investiţii enorme. Îngrijorător este că aceste modificări vin în contradicţie cu tendințele europene conform cărora încălzirea centrală a locuinţelor să fie transferată dinspre centralele mari de încălzire centralizată spre surse nepoluante, de exemplu biomasă. Se știe că furnizarea de biomasă din păduri este interzisă și reprezintă o infracţiune în numeroase legislaţii. O soluţie facilă şi imediată pentru diminuarea efectului acestei legi ar fi emiterea unui nou Ordin al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care să schimbe lista cu culturile energetice neagricole, eliminând cel puțin Populus, Salix și Paulownia. În orice caz însă, îmbunătăţirile ulterioare ale legislaţiei pot fi: reglementarea transportului lemnului din agricultură (inclusiv dezmembrarea livezilor și curăţirea pășunilor), astfel încât plantaţiile de copaci cu ciclu scurt de producţie să nu se încadreze în SUMAL (este un sistem informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase – n.r.); să se reglementeze posibilitatea utilizării plantaţiilor de copaci cu ciclu scurt de producţie pentru uz industrial (cum ar fi panourile pe bază de fibre de lemn); Ministerul Agriculturii să sprijine în Parlament adoptarea unei legi a culturilor energetice, să sprijine aceste culturi și să beneficieze de avantajele acestora.”- arată semnatarii petiției, care, prin același document solicită o întâlnire pe acest subiect, cu Ministrul Agriculturii.
„Acum aproape 10 ani, eu am cumpărat licența din Suedia, pentru salciile energetice, și cumpărând licența am avut dreptul de a face pepinieră, multiplicare și de atunci mă ocup de extinderea plantațiilor energetice. Am investit o grămadă de bani în aceste plantații, în 10 ani. Prima condiție a fost că a trebuit să fac plantații – test în toată țara. Am avut 53 de plantații de test făcute din Constanța până în Baia Mare și din Timișoara până în Iași, peste tot, urmărite cum se comportă în diferite condiții de climă, de sol, după care, s-au făcut testele DUS, la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistarea Soiurilor (ISTIS), și s-au înregistrat în catalogul oficial al soiurilor de plante și după ce i s-au asigurat acestei plante toate drepturile de a merge mai departe, am făcut o grămadă de întâlniri, conferințe, demonstrații pentru cei interesați și astfel s-au extins. Salcia energetică este astăzi cunoscută în toată România. Oamenii care au investit în această categorie de plante, în baza legilor din România, au făcut totul legal, iar acum prin această lege se anulează tot ce s-a făcut până acum!” – ne-a spus Benko Alexandru, unul dintre semnatarii petiției.
Ana Ciorici Costache
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail