Alexandru Cucu se află la cel de-al V-lea mandat în fruntea Primăriei Hăghig. Și-a dedicat aproape 20 de ani din viață pentru a repune pe harta localităților civilizate satul care până nu de mult nu beneficia de apă, canalizare, sau asfalt, iar rezultatele sunt demne de laudă.
Edilul spune că încă de la învestirea sa în funcție, începând cu reabilitarea sediului instituției pe care o coordonează, asfaltarea drumurilor, și până la investițiile în extinderea rețelelor de apă și canalizare, toate au fost făcute prin fonduri europene întrucât, bugetul local a fost mai mereu unul de „subzistență”. Alexandru Cucu spune că de-a lungul mandatelor anterioare a conceput o strategie de dezvoltare a comunei, primul obiectiv fiind infrastructura. În acest sens, au fost făcute investiții pentru realizarea rețelei de aducțiune a apei potabile și a canalizării menajere – lucrări ce la ora actuală sunt realizate în proporție de 99%, urmând să fie finalizate în cursul acestui an. De asemenea, în anul 2009 primarul localității Hăghig a câștigat un proiect cu finanțare din fonduri europene pentru reabilitarea și modernizarea străzilor, proiect început în anul 2011 prin asfaltarea străzilor din satul Iarăș, și încheiat în anul 2014 cu asfaltarea majorității străzilor celor două localități, dar și reconstrucția a două poduri peste pârâul Hăghig.
„Putem vorbi despre un buget de subzistență, dar nu putem vorbi despre un buget din care să poți face ceva. Este o echilibrare între venituri și cheltuieli, ce luăm din sat de la oameni, impozite, nu înseamnă aproape nimic. Restul banilor îi primim din cote și taxe pentru echilibrare, iar restul din proiecte. Începând cu sediul acesta al Primăriei, (…) pe care l-am făcut pentru că sediul Primăriei era în baia comunală – asta se întâmpla în 1996 când am intrat eu în Primărie, apoi proiectele de apă și canal, care sunt finalizate abia acum din cauza finanțării proaste de la Guvern. (…) Apoi, am abordat proiectul european de asfaltare, cu buget zero, deci am avut ceva bani în fondul de rulment, cu care am făcut prima plată, am făcut un împrumut la Fondul de Garantare. Nu ne-am împrumutat de la bănci pentru că nu aveam nicio șansă să rambursăm, de unde să rambursăm? Am făcut asfaltarea la un nivel de 2 milioane de euro, nu am reușit să prindem absolut toate străzile, ne-a rămas cartierul romilor nefăcut, pentru că nu erau intabulate străzile, nu aveau legitimitate, certificate de naștere ca să zic așa, și câteva străzi din Hăghig și Iarăș, dar care acum sunt prinse și ele într-un alt proiect care zilele acestea va fi depus. Am abordat problemele legate de clădiri: Căminul Cultural din Hăghig, Căminul Cultural din Iarăș, (…) nu știu dacă mai e vreunul la fel în județul Covasna, și acum iar modernizăm, cu încălzire centrală modernă, aer condiționat, aparatură muzicală, toate utilitățile. Sunt bani europeni, noi nu lucrăm altfel, tot ce facem este prin intermediul proiectelor.”, a declarat pentru „Mesagerul de Covasna”, primarul localității Hăghig, Alexandru Cucu.
Pe lângă aceste lucrări, a fost amenajată o bază sportivă, au fost reabilitate trei poduri peste pârâul Iarăș, și alte două pasarele peste pârâul Hăghig au fost reconstruite. De asemenea, a fost încheiat un parteneriat cu doi investitori privați pentru înființarea a patru iazuri de pește, unul dintre acestea fiind deja funcțional. Alexandru Cucu spune că prioritatea Primăriei Hăghig în acest an este finalizarea lucrărilor de asfaltare a străzilor, însă până atunci, edilul și-a propus să racordeze la electricitate toate casele din localitate, lucru deloc ușor întrucât de-a lungul timpului s-a lovit de birocrație.
„Mai avem câteva străzi și apoi în proporție de 100% va fi asfaltat. Asta este cea mai mare prioritate. (…) Au venit niște norvegieni ca să rezolvăm problema electrificării, pentru că sunt sârme trase de la o casă la alta și nu sunt branșate toate casele, tocmai din pricina proprietății. Până să ne intre finanțarea ca să facem asfaltul, ar trebui să rezolvăm problema electricității, pentru că și asta e o problemă. Electrica, cea care vinde curentul, spune că dacă vrei să faci o investiție de extindere (…) tu, ca Primărie, o faci și trebuie să i-o dai ei (Electricii – n.red). Toate sunt cu fundul în sus în țara asta, dacă vrei să faci ceva te lovești de aceste lucruri și te saturi. (…) Cei care fac legi ar trebui să vină să îi întrebe pe primari de ce nu funcționează anumite lucruri – de asta pentru că ei nu știu ce e în teritoriu. (…) Suntem în Grupul de Acțiune Locală „Țara Bârsei”, prin intermediul căruia anul trecut am luat un buldo-excavator performant, cu un compactor, iar acum vom mai primi o finanțare de acolo. Să vedem, fie luăm o mașină de făcut drumuri, fie investim într-un un teren de sport, în funcție de ce sumă ne pot aloca. Acum avem două proiecte la Guvern, prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), pentru refacerea clădirii dispensarului și pentru racordarea populației la apă-canal, pentru că acele proiecte, fiind vechi, nu au prins finanțare. Acum am depus proiect pentru finanțare ca să facem căminele care vor fi în trotuar, cu ceasuri cu tot. Apa și canalul sunt o poveste lungă, prima sursă a fost un puț forat, stabilit de hidrogeologii din Sfântu Gheorghe, și s-a dovedit o mare prostie. Apa era atât de infestată încât, când ne-am dus la Baia Mare la cei care făceau stații de tratare, ne-au zis să nu facem acest lucru pentru că nu se va racorda nimeni, va fi un preț al apei îngrozitor. Atunci, m-am dus la primarul din Sfântu Gheorghe și i-am solicitat să vină cu o conductă pe bucata care leagă Sfântu Gheorghe de Vâlcele ca să ne legăm și noi. Era foarte firesc să facă Guvernul oriunde în țara asta, la 30 de kilometri de localități, apă și canalizare, nu să îi lase pe primari să facă asta. (…) De asta nu funcționează în țara asta nimic.”, a explicat Alexandru Cucu.
Un alt proiect important al primarului este încercarea de a pune în legalitate construcțiile din cartierele romilor din localitățile Hăghig și Iarăș. Proiectul a fost început în anul 2009, prin identificarea topografică a fiecărei construcții existente cu spațiu delimitat. Potrivit edilului, a fost efectuată reglementarea regimului juridic a întregii suprafețe de teren ocupată, în vederea punerii în legalitate a construcțiilor, dar și a racordării independente la rețeaua de distribuire a energiei electrice, a renumerotării caselor și schimbării actelor de identitate a acestora, a modernizării străzilor din cartiere și a stopării construcțiilor ilegale.
„Am făcut pe banii Primăriei o ridicare topografică. Tot terenul a fost al oamenilor, nimic legal. Oamenii aceștia au venit din Arcuș, în 1940 când s-a cedat Ardealul de Nord au fugit din Arcuș. Câteva familii au fost, după aceea primarul le-a dat teren să își construiască pe el case, însă trebuia să o facă legal, să rezolve problema proprietății. (…) Am făcut proiectul acesta, am luat un topometrist curajos, (…) am creat străzile, am scos din Cartea funciară toți proprietarii și am intabulat pe comună. Mă lovesc astăzi de o lege care spune că pentru a definitiva totul, și pentru a putea să le dau în proprietate prin vânzare-cumpărare, ceea ce era și obiectivul final, trebuia să fac un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Am stabilit un preț de 0,5 euro mp, fiecare putea să plătească undeva la 10 milioane de lei vechi, nu era mare scofală, dar trebuia să fac un PUZ ca să legalizez toate acestea, și când merg la Consiliul județean Covasna arhitectul îmi spune că nu pot să fac PUZ cu case, și că trebuie să le dărâm toate casele și apoi să fac. Legea nu e bună și încă nu am găsit soluția, deși am evaluarea în mână, pentru dezmembrare îmi trebuia PUZ-ul, pentru că altfel nu îmi face dezmembrare în Cartea funciară. Am căutat de-a lungul vremii tot felul de programe exterioare, pe ideea de ridicarea standardelor vieții lor, și am zis că pentru a le ridica standardul în primul rând trebuie să le creezi condiții ca la restul oamenilor. Acum asta fac, toate străzile acestea vor fi asfaltate în programul pe care îl depunem săptămâna aceasta. (…) M-am dus la Prefectură și la Consiliul județean și le-am spus să abordeze problema proprietății. În toate satele e așa. (…) Mă lupt singur.”, a explicat Cucu Alexandru.
Oamenii din Hăghig sunt muncitori
Despre locuitorii comunei Hăghig primarul spune că sunt oameni muncitori, marea majoritate fiind agricultori. Acesta a declarat că față de alte localități, numărul persoanelor din comună care beneficiază de venit minim garantat este mic, și fluctuează în funcție de sezon: „Aici este apropierea asta de Brașov, suntem mai aproape decât de Sfântu Gheorghe. Oamenii au lucrat în Brașov. (…) Avem în jur de 100 de dosare pentru asistați social. Nu știu exact numărul lor, dosarele fiind pe familie, pot fi doi, trei, cinci, dar sunt în jur de 100 de dosare care fluctuează. Iarna sunt mai mulți, vara sunt mai puțini pentru că mai merg la lucru. Nu sunt foarte mulți față de alte localități, dar ar putea fi și mai puțini. Eu am tot căutat soluții și aici, au venit firme din Sfântu Gheorghe, firme de pantaloni, le-au promis 1.500 lei plus transport, dar când s-au dus să se angajeze, nu le-au mai dat 1.500 de lei. Sunt doi-trei pe acolo, și foarte multe firme au oameni care lucrează la izolații prin Brașov, la blocuri, și așa mai departe. Sunt oameni printre ei care demonstrează că se poate, oameni care au case bine aranjate și întreținute, și sunt care probabil nici după 20 de ani nu vor avea, pentru că așa sunt ei”.
Nu mai candidează pentru un nou mandat …
Cucu Alexandru ne-a declarat că cele cinci mandate la Primăria Hăghig au fost „arhisuficiente” și că la finalizarea actualului mandat dorește să se retragă și să își îndrepte atenția către familie. Cu toate acestea, primarul susține că până la încheierea mandatului va finaliza obiectivele cuprinse în strategia de dezvoltare a localității. Printre acestea se numără și: reabilitarea clădirii dispensarului, a cabinetului stomatologic și a farmaciei, și realizarea accesului pentru persoanele cu dizabilități; finalizarea lucrărilor de racordare a gospodăriilor la rețeaua de apă și canalizare; modernizarea sediului Primăriei, lucrare aflată în curs de execuție; crearea facilităților pentru petrecerea timpului liber și încurajarea organizării evenimentelor artistice și socio-culturale; dar și atragerea investitorilor.
„O să cam terminăm totul în satul acesta, în acest mandat. Cine va veni după mine va fi boier. (…) Lucrurile trebuiesc privite ca acasă: ce priorități am, cum le fac, cum le etapizez, cum le gândesc. (…) Primăria trebuie tratată ca pe propria ta casă. Dacă o tratezi ca pe un loc în care vii 2-3 ceasuri, nu faci doi bani. (…) Să fi văzut cum arăta comuna când am venit eu. Aici a fost o crâșmă părăsită în clădirea asta. Era cooperație de consum, nici nu mai funcționa. Cum arăta Căminul Cultural, cum arătau drumurile, canalizarea la blocuri era o baltă de dejecții care trena, (…) era noroi pe străzi, iar acum avem toate străzile asfaltate, atât aici cât și în Iarăș. Căminele sunt făcute, apa și canalul sunt făcute, toate acestea trebuie să le facă un primar. (…) Facem ce putem.”, a conchis Cucu Alexandru.
Ioana Ardeleanu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail