Porcușorul de Guineea este animalul de companie ideal pentru cei care nu au timpul necesar pentru plimbări lungi cu cățelul, dar nici nu iubesc suficient de mult pisicile, pentru a accepta una în casă. Ca în cazul oricărui animal de companie, înainte de a ne asuma responsabilitatea traiului cu un porcușor de Guineea, trebuie să avem, pentru început un minim de informații, pentru a ne bucura un timp îndelungat de compania cel puțin a unui animăluț simpatic, fericit și sănătos.
Contrar numelui său, porcușorul de Guineea nu face parte din familia Suidae (din care face parte porcul) și nici nu provine din Guineea, un stat situat în vestul Africii. El este de fapt o rozătoare din familia Caviidae și provine din zonele centrale ale Americii de Sud. Numele de „porcușor” se trage, probabil de la sunetele asemănătoare cu guițatul, pe care acesta le scoate pentru a comunica, iar cel „de Guineea” i-a fost atribuit fie datorită faptului că a ajuns în Europa prin Guineea, fie pentru că în Anglia erau vânduți la prețul de o guinee – monedă de aur folosită în trecut. Conform cercetărilor arheologice, se pare că domesticirea acestor mici rozătoare ar fi început în jurul anului 5000 înainte de Hristos, odată cu îmblânzirea erbivorelor lama și alpaca de către triburi de nomazi ce trăiau în grote din Anzi. În Peru, porcușorul de Guineea era folosit în ritualuri religioase de către populația incașă, dar în prezent este crescut în special ca animal de companie, deși în unele zone este și astăzi consumat ca delicatesă. În Europa, micul rozător a fost introdus în secolul al XVI-lea, de către marinarii olandezi sau spanioli.
Îndrăgit pentru aspectul său drăgălaș și pentru firea sa prietenoasă, astăzi porcușorul de Guineea este un animal de companie răspândit pe tot Globul.
Datorită înmulțirii selective, în zilele noastre există documentate o varietate destul de largă de rase precum Merino, Alpaca, Angora sau Mohair. Există, ca în cazul câinilor sau pisicilor, crescători specializați, care organizează expoziții sau concursuri de frumusețe.
Primul meu porcușor de Guineea
Deși la prima vedere pare să nu necesite o atenție deosebită, înainte să ne achiziționăm un porcușor de Guineea trebuie să ținem cont de niște aspect foarte importante, pentru a avea un animal sănătos, cu o viață lungă și fericită. În primul rând, informarea în prealabil despre necesitățile acestui animăluț este esențială, întrucât acesta necesită niște condiții de viață speciale. Porcușorul de Guineea nu este un animal solitar, acesta trăind în grupuri – mici societăți matriarhale, unde există o femelă dominantă, iar masculii au doar rolul de înmulțire. De aceea, este bine să avem în vedere, atunci când ne hotărâm să achiziționăm un astfel de animal de companie, să îi aducem și o pereche, preferabil de același sex. Porcușorii de Guineea au personalități diferite: unii sunt sociabili și vioi, alții sunt mai timizi, iritabili și teritoriali, chiar agresivi. De aceea, chiar dacă avem o cunoștință care are un porcușor prietenos, care caută compania omului, cere să fie mângâiat și băgat în seamă, nu putem fi siguri că și animăluțul pe care îl vom achiziționa va fi la fel. Deși este ideal să cumpărăm un pui, adultul se va acomoda destul de ușor în noul mediu, dacă i se oferă condițiile potrivite. Cu toate că pare să fie un animal liniștit, porcușorul de Guineea are nevoie de spațiu de mișcare, în care să poată alerga și ascunde, motiv pentru care este de dorit să aibă o cușcă de minim 100 de centimetri lățime și 50 de centimetri lungime, în care să îi așezați și o „căsuță”, fie din lemn, fie din plastic, unde să se poată adăposti atunci când nu se simte în siguranță. Porcușorii sunt de obicei animale nocturne, așa că majoritatea zilei și-o petrec dormind, iar noaptea sunt activi – se hrănesc, își fac toaletajul se joacă. Deși ei pot trăi foarte bine într-o cușcă sau într-un țarc suficient de mare, porcușorii pot fi lăsați liberi prin cameră, principala condiție fiind să îi supravegheați în permanență, întrucât ei au tendința să roadă orice – la fel ca și cățelușii, porcușorii de Guineea cunosc mediul înconjurător gustându-l, motiv pentru care se pot întâmpla accidente care implică în special cablurile electrice. Pe lângă adăpostul pe care i-l oferă căsuța, porcușorul se va bucura dacă îi oferiți și alte activități, cum ar fi joaca prin tuburi și țevi special confecționate pentru ei. Nu este recomandată rotița pe care o vedem în cuștile hamsterilor, întrucât porcușorii de Guineea au coloana vertebrală fragilă și pot suferi accidentări. Dacă aveți curte, în timpul verii, puteți să vă lăsați animăluțul într-un țarc, în iarbă, având mare atenție să nu fie în zonă plante potențial otrăvitoare, supraveghindu-l totodată, pentru a nu cădea pradă animalelor care l-ar putea considera hrană, cum ar fi pisicile sau păsările răpitoare.
Un alt aspect important pentru menținerea sănătății porcușorului de Guineea este temperatura mediului ambiental: micuții se simt foarte bine la temperaturi cuprinse între 15 și 20 de grade Celsius, condiția principală fiind să nu existe fluctuații mari, la intervale scurte de timp. Ei sunt de asemenea foarte sensibili la curent, de aceea este bine ca spațiul în care ei trăiesc să nu fie lângă ușă sau geam.
Costuri
Un porcușor de Guineea costă între 20 și 200 de lei, în funcție de locul de achiziționare, dar trebuie să luăm în considerare cumpărarea unei perechi, deci prețul se poate dubla din start. La acesta se adaugă prețul cuștii, care poate varia între 150 și 700 de lei (în funcție de mărime și accesorii), prețul așternutului, a accesoriilor și a hranei. Deși sunt animale curate, care își aleg un singur loc pentru a-și face nevoile, pe podeaua cuștii trebuie să așternem un strat destul de consistent de talaș special, iar sub acesta, pentru a evita mirosul neplăcut cauzat de amoniacul din urină, este recomandat să punem un stat subțire de nisip special, pentru pisici. Porcușorii au un miros foarte sensibil, iar alegerea rumegușului este importantă – cel de rășinoase, spre exemplu poate cauza reacții alergice, din cauza aromei puternice emanate de lemn. Dacă le decorați spațiul cu diverse obiecte, cum ar fi căsuțe din lemn sau poduri special confecționate, porcușorul de Guineea vă va oferi ore întregi de distracție, acesta adorând sa țopăie și să se ascundă din ele, arătându-și încântarea prin guițatul caracteristic. Cuștile și accesoriile se pot achiziționa din pet-shop-uri, dar le puteți găsi la prețuri și mai accesibile în anumite magazine de bricolaj și amenajări. Per total costurile lunare de întreținere a unui porcușor de Guineea sunt în jur de 50 de lei.
Alimentație
Din punct de vedere al alimentației, porcușorul de Guineea necesită o atenție specială: asemenea omului, el nu poate sintetiza pe cale naturală vitamina C, în organismul lui, motiv pentru care trebuie să avem grijă să îi oferim în permanență alimente foarte bogate în Acid Ascorbic. În timpul verii, este suficientă hrănirea porcușorului cu anumite zarzavaturi, cum ar fi salata, frunzele de pătrunjel și unele fructe, dar iarna este recomandată suplimentarea dozei de vitamina C, prin adăugarea de picături în apa de băut. Trebuie să fim atenți ca fructele și legumele pe care le dăm animăluțului să fie bine spălate și uscate, altfel ele pot cauza afecțiuni digestive grave.
Un alt aliment foarte important pentru sănătatea lor este fânul, fără de care porcușorii nu pot să digere ce au mâncat. Fânul conține un factor necunoscut, fără de care ei ar dezvolta probleme digestive, își vor mesteca propriul păr sau pe al tovarășilor, sau nu vor crește și dezvolta corespunzător. Se recomandă a se folosi fân cules de cel puțin 6 luni. În anotimpul cald, hrana de bază va reprezenta, bineînțeles, iarba proaspătă, păpădie, stelaria media, traista-ciobanului, lucernă, trifoi. Adăugați o mână de fân zilnic, chiar dacă acum consumul este mult mai mic față de anotimpul rece. Fânul trebuie să fie permanent la dispoziția lor, fibra lungă asigurând motilitatea intestinală și ajutând la tocirea dinților, care cresc în permanență la speciile de rozătoare. Alimentele recomandate pentru o dietă echilibrată și sănătoasă a porcușorului de Guineea trebuie să conțină frunze de pătrunjel, morcovi (inclusiv frunzele), ardei gras, castravete , sfeclă roșie – foarte apreciată de porcușori, dar nu și frunzele acesteia, pepene galben, pepene roșu, mărar, țelină, napi, gulie, salată, cicoare, varză, spanac, frunze de conopidă (nu infloresceța albă), mazăre păstăi, dovlecei, mere (toate fructele, în general, dar nu în cantități foarte mari pentru că duc la diaree). Frunzele de dud, salcâm (și florile), frunzele, mătasea și tulpina porumbului, frunzele și cârceii viței-de vie, vrejurile de la mazăre sunt acceptate cu plăcere de porcușori și le găsiți cu ușurință în orice gradină – aveți grijă însă să nu fie stropite cu substanțe împotriva dăunătorilor, care sunt otrăvitoare pentru animăluțele noastre. Peletele speciale pentru ei, care se găsesc în comerț în pet-shop-uri, sunt esențiale în hrănirea lor și constituie hrana lor zilnică. (sursa: www.impalakennel.ro)
Contrar părerii că porcușorii de Guineea își iau aportul necesar de apă din alimente, ei se pot deshidrata foarte ușor, dacă nu beau apă proaspătă zilnic. Pentru aceasta, trebuie să aibă la dispoziție un recipient special, preferabil o adăpătoare cu cioc și bilă, care se găsește la prețuri foarte accesibile în pet-shop.
Un obicei puțin cunoscut de către cei care nu au mai avut porcușori de Guineea, și puțin înțeles de proprietarii care nu s-au documentat cu privire la ritualurile lor este mâncatul…excrementelor. Iată explicația: „hrana sfărâmată cu ajutorul dinților ajunge în stomacul simplu, din care, datorită volumului relativ redus, alimentele trec repede în intestinul subțire unde are loc digestia și absorbția proteinelor, a lipidelor și al unei părți a hidraților de carbon (amidon, zaharuri). Tot aici are loc și absorbția celor mai multe vitamine, minerale și oligoelemente. Resturile de alimente rămase nedigerate în intestinul subțire trec în prima parte a intestinului gros, numit cecum, unde are loc fermentația (digestia celulozei) sub influența florei microbiene, însoțită de biosinteza unor vitamine din grupa B. Microorganismele intestinale protectoare din cecum se multiplică și mor în continuu, bacteriile moarte conțin multe proteine, ele sunt eliminate prin scaun sub forma de boabe moi, numite boabe cecale (pentru porcușorul care trăiește în natură, aceste boabe moi rezultate din prima digestie reprezintă și o importantă sursă de proteine, deoarece plantele care se găsesc în natură, conțin puține proteine). Porcușorul, fiind animal coprofag, va consuma din aceste boabe care pe lângă alte substanțe folositoare – bacterii benefice vii, aminoacizi, microelemente, Vitamina K – conțin și complexul de vitamine B necesar organismului.” (sursa: www.gemon.ro)
Având în vedere faptul că un porcușor de Guineea bine îngrijit poate trăi până la 8 ani, achiziționarea unuia este o responsabilitate pe o perioadă îndelungată, dar aspectul lor simpatic, temperamentul jucăuș și prietenos, modul în care ei învață să comunice cu dumneavoastră pot să vă aducă o mulțime de momente frumoase, neașteptate de la un mic rozător.
Oana-Mihaela Costache
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail