Albumul Personalități românești din Covasna și Harghita vorbeşte elocvent despre contribuţia oamenilor din această parte de ţară la formarea, păstrarea și afirmarea patrimoniului cultural-spiritual naţional. Cei peste 1100 de intelectuali români cuprinși în prezentul Album, pot fi grupați în trei categorii: a) persoane născute în județele Covasna și Harghita și care s-au realizat profesional și uman pe meleagurile natale, categorie ce reprezintă o pondere mică din totalul celor cuprinși în cercetarea noastră; b) persoane născute în județele Covasna și Harghita și care s-au realizat profesional și uman în alte zone din țară sau în diaspora, reprezentând un număr mult mai mare; c) persoane născute în alte județe ale țări, dar odată stabilite pe aceste frumoase plaiuri româneşti şi-au adus contribuția la prosperitatea materială şi spirituală a localităților din Arcul Intracarpatic, și la patrimoniul cultural-naţional.
Din punct de vedere al structurii socio-profesionale și al demnităților publice deținute, cele peste 1100 de personalitățile cuprinse în prezentul album se grupează astfel: academicieni – 4, ierarhi – 12, cadre didactice universitare – 45, cercetători științifici – 28, scriitori, poeţi – 38, artişti plastici (sculptori, pictori, graficieni) – 19, actori – 28, interpreți de muzică clasică și tradițională – 30, arhitecți – 5, muzeografi, arhivişti, bibliotecari – 41, publicişti – 57, diplomați – 6, oficiali de stat şi politici (parlamentari, miniștri, prefecți, subprefecți) – 41, primari, viceprimari -27, lideri civici şi de opinie locali si naționali – 53, protopopi – 20, monahi – 19, preoți – 160, profesori, învățători, educatori – 229, medici, farmaciști -43, medici veterinari – 9, ingineri – 45, ofițeri superiori – 28, juriști – 44, economiști – 33, informaticieni – 4, sportivi de performanță – 7, autori de lucrări monografice – 5, alţi specialişti și fruntași români – 25.
Este necesar să precizăm faptul că, cercetarea documentară a acestei teme, efectuată pe parcursul a trei decenii, nu este exhaustivă, atât pentru perioada medievală, cât și pentru epoca modernă și contemporană. În mod deosebit, nu s-a reușit cuprinderea numeroșilor intelectuali tineri, din cele două județe, stabiliți în alte localități din țară și în diaspora, majoritatea specialiști în domeniile de vârf ale științei și culturii contemporane.
Până în prezent, din județele Covasna și Harghita au fost identificați 150 de intelectuali români absolvenți ai studiilor doctorale și postdoctorale, dintre acești, rotunjind cifrele, cronologic, situația se prezintă astfel: în sec. XIX – 30 de doctori în știință, majoritatea identificați de prof. univ. dr. Cornel Sigmirean; sec. XX – 40 și sec. XXI – 80. Primul identificat, din acest onorat eșantion este Dumitru Thodor din Vidacut, tânăr care a obținut doctoratul în științe juridice la Universitatea din Budapesta, în anul 1876, și cel mai recent, pr. Marius Banciu din Sărmaș, care a obținut doctoratul în Istorie, la Institutul „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, în toamna anului 2019.
Județele Covasna și Harghita, singurele județe din România, în care românii sunt numeric minoritari, de fapt întreaga zonă a Arcului Intracarpatic este percepută ca fiind monoetnică maghiară, sau, în cel mai bun caz, cu un număr nesemnificativ de români. În pofida acestei percepții, promovată cu mai multă insistență, după decembrie 1989, în primul rând de adepții separatismului pe criterii etnice, cercetările sistematice realizate de instituțiile românești abilitate, în rândul cărora se situează Centrul Ecleziastic de Documentare „Nicolae Colan” și Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, au pus în evidență existența unei elite intelectuale românești recunoscută pe plan național și internațional, pentru performanțele sale de excepție, performanțe obținute în majoritatea domeniilor de activitate. Chiar dacă la modul individual, performanțele acestor personalități sunt bine cunoscute, însă este mai puțin cunoscută apartenența lor la meleagurile natale, din localitățile actualelor județe Covasna și Harghita, și, mai ales faptul că nu ne aflăm în fața câtorva cazuri izolate, ci a unui număr mare de intelectuali români, personalități cu performanțe recunoscute, în raport cu ponderea populației de naționalitate română, în totalul populației celor două județe.
Dintre principalele performanțe obținute de elitele românești din Arcul Intracarpatic, în ultimele două secole, redăm succint pe cele mai importante, în rândul cărora, în primul rând se află activitatea științifică, culturală și spirituală a celor patru academicieni, născuți în județele Covasna și Harghita, respectiv patriarhul Miron Cristea din Toplița, județul Harghita, mitropolitul Nicolae Colan din Araci, inginerul Horia Colan născut în Covasna și istoricul Nicolae Edroiu, născut în satul Olteni, din județul Covasna și a celor 10 ierarhi Miron CRISTEA primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Nicolae COLAN, mitropolit al Ardealului, Alexandru NICOLESCU, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Justinian TECULESCU, episcop al Armatei și apoi episcop al Cetății Albe și Ismail, Veniamin NISTOR, episcop al Episcopiei Caransebeşului, Emilian ANTAL, locotenent de Mitropolit al Bucovinei, Inaltpreasfințitul Ioan SELEJAN, arhiepiscop al Episcopiei Covasnei și Harghitei, azi mitropolit al Banatului, Preasfințitul Andrei MOLDOVAN, episcop al Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Ignație TRIF, episcop al Hușilor și Preasfințitul Sofian BRAȘOVEANU, episcop-vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală și de Nord.
Menționăm apoi, rezultatele de excepție obținute de profesorii universitari, creatori de școală în domeniile lor, formatori a zeci de generații de specialiști: Ștefan BOIERIU născut la Aldea, canonic teologic greco-catolic la Blaj, conducătorul vestitei Școli românești de la Blaj, timp de 30 de ani; Horia COLAN, născut la Covasna, din părinți originari din Araci, specialist în domeniul metalurgiei, prof. univ. dr., rector al Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, membru al unor cunoscute institute de cercetare din străinătate, autor al unor lucrări de referință; Matei BASARAB jurist., prof. univ. dr.¸ la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca (35 de ani), decan al acestei facultăți, autor de tratate de drept, cursuri universitare și alte lucrări de specialitate; Ioan ROȘCA născut la Sărmaș, jud. Harghita, matematician, prof. univ. dr. la Facultatea de Matematică-Mecanică, din cadrul Universității București, cu stagii științifice la universități de prestigiu din întreaga lume, autor de lucrări în domeniul științelor matematice etc.
Din rândul cercetătorilor științifici, menționăm pe fizicienii recunoscuți pe plan mondial pentru rezultatele lor: Ioan BRÂNDUȘ născut la Araci, cercetător științific, specialitatea: Teoria cuantică a structurii atomice și nucleare a materiei; bursier al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, inspector general și secretar științific al Institutului Central de Fizică, autor de tratate și lucrări de specialitate, șeful delegației de cercetători români care au realizat experimentele din timpul zborului cosmonautului Dumitru Prunariu; Ioan MUȘCUTARIU, născut la Arini (azi jud. Brașov), fizician, cercetător științific în domeniul materialelor speciale, prof. univ. dr. la Universitatea de Vest din Timișoara și la Universitatea „Baldwin Wallacce”, Ohio, SUA, cercetător științific asociat la NASA, autor de importante tratate și lucrări de specialitate; Cătălina CURCEANU, din Sf. Gheorghe, fizician, prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare și în cea experimentală la Institutul Național de Fizică Nucleară și la alte institute internaționale de prestigiu, desfășoară experimente de fizică nucleară la acceleratorul DAFNE și în același timp scrie pentru numeroase publicații din țară și străinătate; Petru SUCIU, născut Izvoru Mureșului, com. Voșlobeni, jud. Harghita, fizician, cercetător științific în domeniul Fizicii laserilor și Holografiei optice, prof. univ. dr. la Catedra de Fizică a Universității Politehnice din București, rector al Universității „George Barițiu” din Brașov, autor de importante tratate și lucrări de specialitate¸ Nicolae COTFAS, din Subcetate, jud. Harghita, fizician, prof. univ. dr. la Facultatea de Matematică, din cadrul Universități București; după obținerea celui de-al II-lea doctorat la Institutul Național Politehnic din Grenoble-Franța continuă cercetările și studiul unor clase de funcţii speciale şi aplicaţiile lor în mecanica cuantică.
Deosebit de valoroase sunt și performanțele medicilor care s-au născut, sau au activat în județele Covasna și Harghita, dintre care menționăm pe medicii: Aurel BUCUR (1911, născut la Toplița), doctor în ştiinţe medicale, medicul chirurg care a realizat primele operaţii pe inimă şi vase de sânge, în România, înlocuind valvele inimii cu valve artificiale; Florian Ioan ȘTEFAN născut la Miercurea Ciuc, medic neurochirurg, prof. univ. dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, vicepreşedinte al Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Neurochirurgie, a realizat peste 880 de operații pe creier devenind unul din cei mai importanți neurochirurgi ai lumii; Horațiu SUCIU din Voșlobeni, medic cardeolog, prof. univ. dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tg. Mureș, medic primar la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg. Mureș, a efectuat zeci de operații pe cord deschis; Horia RADU din Brașov, medic, doctor în medicină, cercetător, directorul Spitalului de Distrofie Musculară din Vâlcele, spital care i-a purtat numele, a desfășurat o bogată activitate de cercetare, în domeniul geneticii și a tratamentului distrofiei musculare ș.a.
. Prin rezultatele obținute, în ultimii ani, s-au făcut cunoscuți, în țară și străinătate câțiva arheologii și istoricii, din rândul cărora menționăm pe Alexandru POPA născut în Republica Moldova, arheolog, cercetător științific la Institutul German de Arheologie, Frankfurt am Main/Berlin, prof. univ. dr. asociat la Universitatea din Bon, cercetător, șef dc secție la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, din anul 2016, autor de importante lucrări de specialitate referitoare la Limesul Roman; Valeriu CAVRUC tot din Republica Moldova, arheolog, muzeograf, cercetător, prof. univ. dr. la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” și la Universitatea de Stat din Republica Moldova, manager al Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, autor a unor proiecte de cercetare realizate în colaborare cu instituții prestigioase din străinătate¸ Iosif Marin BALOG din Subcetate istoric, doctor în istorie, cercetător științific și secretar științific al Institutului de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca al Academiei Române, autor a numeroase lucrări de specialitate, ediții de documente, volume și studii de istorie.
Câteva nume de arhiviști și muzeografi fac cinste breslei lor, precum arhivistul Ioan COLAN, din cunoscuta familie Colan din Araci, profesor, scriitor, întemeietorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, autor de lucrări monografice și memorialistice; istoricul Nicolae CORDOȘ, istoric din Întorsura Buzăului, jucător internațional de rugby, muzeograf principal, director și șef de secție la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, din Cluj; Liviu BOAR din Reghin, profesor, arhivist, doctor în istorie, director al Direcţie Judeţene Harghita a Arhivelor Naţionale şi al Direcţiei Judeţene Mureş a Arhivelor Naţionale, autor a unor lucrări, studii şi articole de specialitate; Ana DOBREANU născută în Mugeni, profesor, publicist, arhivist şi director al Arhivelor Naţionale Harghita, lector universitar, specializarea limba şi paleografia maghiară la Facultatea de Arhivistică din Bucureşti; din 2012 este şef secţie la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; doctor în istorie.
Din numărul mare al inginerilor, menționăm pe inginerul Carol S. Caracioni-Craciun, născut în Odorhei, în 1809 a revoluţionat, din punct de vedere tehnic, domeniul extracţiei sării din România, înlocuind sistemul de extracţie de tip clopot cu acela de tip cameral (cu camere trapezoidale) şi a uşurat munca ocnaşilor din minele de sare; Constantin NEDELCU din Zagon, inginer mecanic, inventator; absolvent al Institutului Tehnic „Drexen” din Philadelphia; întors în țară, a fost organizator de producție și proiectant de benzi transportoare de mare capacitate; Romulus și Remus PURECEL, frați gemeni, născuți în Barcani, ambii ingineri, specialiști de marcă în istoria automobilistică din România, membrii în conducerea Uzinei de Autoturisme Pitești; Ioan Bălan din Sf. Gheorghe a realizat o privatizare de succes a Societății COVALACT – transformând societatea într-o firmă de prestigiu, inclusiv pe plan internațional. În acest context, amintim pe economiști: Gheorghe PAŞCANU din Miercurea Ciuc, economist, fost director al Sucursalei Harghita a Băncii Naţionale a României, autor de lucrări de economie locală și de memorialistică, a purtat corespondențe cu numeroase personalități ale vieții publice naționale și internaționale și Nicolae PĂVĂLUCĂ din Brețcu, licenţiat în drept şi economie, expert în relaţii financiare externe al Băncii Naţionale a României, în perioada 1950 -1989.
Din rândul scriitorilor și poeților amintim pe: Romulus CIOFLEC din Araci, scriitor, autor de nuvele, schițe, povestiri, volume memorialistice, piese de teatru și romane, laureat al premiului Academiei Române; George SBÂRCEA (pseudonim Claude Romano), născut la Cluj-Napoca, dintr-o familia originară din Toplița , compozitor, muzician și muzicolog, autor a numeroase lucrări de muzicologie și cultură, și, din generația mai tânără, poetul Ionel SIMOTA din Miercurea Ciuc (născut în comuna Șcheia, jud. Iași), conducătorul Cenaclului literar „Buna Vestire” din Miercurea-Ciuc, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov, deținător a numeroase premii conferite de instituții din țară și din Republica Moldova.
Din grupul artiştilor plastici, a pictorilor și sculptorilor, am reținut pe monahul Timotei TOHĂNEANU, din Întorsura Buzăului, pictor de icoane, sub îndrumarea căruia a renăscut școala de iconari de la mănăstirea Sâmbăta de Sus și Dorin COLTOFEANU, tot din Întorsura Buzăului, CV. pictor, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici, a avut expoziţii personale la Roma, Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Tel-Aviv și expoziţii de grup în Marea Britanie, Spania, Suedia, Belgia, Rusia, Franţa, Turcia etc.
Un loc distinct în rândul personalităţilor româneşti din Arcul Intracarpatic îl ocupă cei doi principali intelectuali ai satului: „popa şi domnu’ învăţător”. Împreună cu învățătorii din școlile confesionale, preoţii ortodocşi, dar şi greco-catolici şi-au asumat din plin rolul de purtători ai intereselor comunităţii româneşti din această zonă, în frunte cu protopopii, autentici lideri spirituali ai românilor din Arcul Intracarpatic, activitatea cărora este prezentată pe larg, în paginile Albumului. De-a lungul timpului, mai mulţi preoţi din Eparhia Covasnei şi Harghitei au redactat cronici parohiale, scrieri monografice şi articole în presa bisericească şi laică, locală şi regională. Din lungul şir al acestora menţionăm: Constantin Dimian din Brețcu, Gheorghe Neagovici (Negoiescu) din Întorsura Buzăului, Aurel Nistor din Sfântu Gheorghe, Ioan Rafiroiu din Târgu Secuiesc, Ioan Teslovean (Tăslăuanu) din Bilbor, Ioan Tămaș Dela Vâlcele din Vâlcele ș.a.
Și în rândul profesorilor și învățătorilor din cele două județe, sunt exemple de excelență, precum: Dimitrie Cioflec, din Araci a redactat în 1853 prima culegere de poezii populare din Ţara Bârsei, şi chiar printre primele din întreg spaţiu românesc; Gheorghe ZAHARIA din Întorsura Buzăului, învăţător, autorul manualelor școlare Carte de cetire pentru şcoalele primare române, partea I şi a II-a, Braşov, 1891, primar în comuna Întorsura Buzăului, între anii 1919-1922; Nicolae BOGDAN din Hăghig, profesor de limba română, maghiară şi latină, în Brașov și Cluj-Napoca, autor de manuale școlare, în limba maghiară pentru școlile românești, directorul primului Liceu din Cluj, din perioada interbelică; Teodor CHINDEA din Voșlobeni, profesor de limba română, publicist în Gheorgheni, director, redactor al publicației Gazeta Ciucului, autor a unor volume de istorie și manuale școlare; școala din sat îi poartă astăzi numele; Florin DIAC din Vidacut, profesor, Inspector Școlar General al Inspectoratului Școlar al municipiului București, autorul lucrării „Istoria învățământului românesc”, în trei volume; Nicolae VLEJA din Covasna, învățător, publicist, directorul Școlii generale din Voinești-Covasna, inspector școlar și secretar general de redacție al publicației Era Nouă, revista editată de Asociația Învățătorilor din Treiscaune, autorul unei monografii a Covasnei.
În spațiul public românesc, din ultimii 50 de ani, s-au remarcat mai mult publiciști, din rândul cărora am reținut pe: Mihail Groza din Miercurea-Ciuc, publicist. redactor și redactor șef la Informaţia Harghitei, de peste 45 de ani, membru activ în conducerea societății civile românești din județele Covasna și Harghita; Mihai SUCIU din Voșlobeni, profesor, publicist, doctorat la Universitatea de Arte Tg.-Mureș, redactor-fondator al cotidianului „Cuvântul liber”, secretar general de redacție, respectiv redactor-șef al cotidianului „Recurs”, autor de volume de publicistică, memorialistică, eseuri și proză; Dumitru Manolăchescu, redactor șef la Cuvântul Nou, redactor şef și editorialist la Observatorul de Covasna, autor de lucrări de publicistică și memorialistică.
Din numărul total al interpreților de muzică clasică și tradițională, menționăm pe Adrian PETRESCU din Întorsura Buzăului, muzician cu o impresionantă carieră artistică naţională şi internaţională, prim oboist al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti. Palmaresul său artistic cuprinde numeroase distincţii naţionale şi internaţionale; Anna UNGUREANU din Sf. Gheorghe, doctor în muzică şi unul dintre dirijorii Corului Madrigal, ocupă poziţia de Director Artistic şi Dirijor Principal al Programului Naţional „Cantus Mundi iniţiat de dirijorul Ion Marin; Ioan HAGIU (1926, Zăbala, CV- 1996), învățător la Zăbala, jud. Covasna, autorul cântecelelor „Căciula” şi „Balada ciobanului”, „Balada plugarului”, ș.a., interpret vocal și instrumental în Cenaclul Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu.
De-a lungul vremii, personalităţi originare din judeţele Covasna şi Harghita au ocupat demnitatea de miniştri: Miron Cristea a fost regent, şi apoi prim ministru (1938); Octavian Codru TĂSLĂUANU ministru al industriei și comerțului și apoi ministru al lucrărilor publice (1920-1921), deputat și senator în Parlamentul României, vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români; Nicolae Colan, ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor (1938); Ghiţă Popp, ministru al Cultelor şi Artelor (1944), Valer Dorneanu, ministru pentru relaţia cu Parlamentul (1992-1995), președintele Camerei Deputaților, președinte al Curții Constituționale; Mircea Duşa, ministru al Administraţiei şi Internelor (2012) şi ministrul Apărării Naţionale (din 2013); Codrin Dumitru MUNTEANU (1975, Voinești – Covasna), jurist, doctor în științe administrative, secretar general al Ministerului Apărării Naționale, din anul 2013.
Din rândul marilor performanţe sportive se remarcă: Marius Urzică din Toplița, campion mondial la gimnastică, Gheorghe Chiper din Miercurea Ciuc, campion naţional la patinaj artistic, Anca Marinescu din Gheorgheni este singura femeie din România care a fost în Antarctica şi la Polul Nord și Valeriu BULARCA din Întorsura Buzăului, campion național și mondial la lupte greco – romane, medalie de aur la Campionatul mondial de lupte greco-romane desfășurat la Yokohama, Japonia, 1961
Albumul cuprinde prezentarea actorilor Teatrului Andrei Mureșianu, de la primul director al teatrului, maestru Constantin Codrescu, la actualul manager performant Anna Popa și colegii ei, inclusiv actorii născuți în cele două județe și care joacă pe scena altor teatre din țară; arhitecții Emil Oliver Riti, Virgil și Stela Florea, Viviane Gheorghiu și veteranul Silvester Rafiroiu, specialiști recunoscuți care au proiectat numeroase clădiri reprezentative, în județ, în țară și în străinătate; diplomați, oficiali de stat şi politici (parlamentari, miniștri, prefecți, subprefecți)- din perioada 1919-2019, primari și viceprimari, lideri civici şi de opinie locali și naționali, ofițeri superiori în rândul cărora se regăsesc 10 generali; juriști – majoritatea au îndeplinit funcții de răspundere în conducerea instanțelor de judecată, parchetelor și în administrația publică; informaticieni, medici veterinari, alţi specialişti și fruntași români din cele două județe.
Redăm, în continuare, câteva realizări, premiere și performanțe deosebite înfăptuite de românii din cele două județe. Maria de SZENTKERESZTY (născută Florescu, București), soția baronului Szentkereszty din Arcuş, fiică a cunoscutelor familii româneşti Florescu şi Bibescu, a fost o sprijinitoare a bisericilor românești din zonă. Tache STĂNESCU, comerciant de stofe și lână, din Slănic Prahova și Manole DIAMANDI, negustor din Brașov, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au investit în modernizarea stațiunii Băile Tușnad, captarea izvoarelor de apă minerală, amenajarea parcului care i-a purtat numele, construirea unui complex balnear şi realizarea mai multor amenajări edilitare (inclusiv amenajarea lacului Ciucaş). Iosif BLAGA, profesor și director al Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov, a fost președinte al Societății Balneare a Băilor Tușnad, proprietarul uzinei electrice și a rețelei de distribuire a curentului, care alimenta întreaga stațiune.
Elie Miron Cristea este autorul primei teze de doctorat din istoria literaturii române despre Viața și opera lui Eminescu, susținută în limba maghiară, la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Budapesta în anul 1895. Episcopul Emilian (Dumitru) ANTAL din Toplița și medicii Pompiliu Nistor din Araci și Miron Crețu din Hăghig au fost președinți ai Societății „Petru Maior” a studenților români din Ungaria. Medicul Miron Crețu din Hăghig a fost prieten bun și a purtat o bogată corespondență cu Bela Bartok, ajutându-l pe acesta să-și însușească limba română. Augustin DOBREANU, comerciant din Tulgheș, membru fondator al Despărțământului Treiscaune – Ciuc al ASTREI, în 1908, deținea titlul de cavaler al ordinului „Coroana României”.
Elie Miron Cristea din Toplița şi Octavian Codru Tăslăuanu din Bilbor au fost principalii organizatori ai Muzeului Asociaţiunii ASTRA. Elie CÂMPEANU, preot greco- catolic, publicist, protopop al Protopopiatului greco-catolic Gheorgheni, colaborator la Enciclopedia Română, coordonată de C. Diaconovici. Octavian Codru Tăslăuanu a fost conducător, proprietar şi editor al revistei Luceafărul (1902-1906 Budapesta, 1906-1914 Sibiu, 1919 Bucureşti); în 1920 a înfiinţat la Cluj Institutul de Arte Grafice şi Tipografia „Ardealul” iar în anul 1941 a înfiinţat la Bucureşti revista „Dacia”, împreună cu Emil Giurgica şi cu Dan Botta. Dr. Pompiliu Nistor și Octavian Codru Tăslăuanu s-au aflat printre principalii organizatori ai Corpului Voluntarilor Români Ardeleni și Bucovineni, care s-au înrolat în armata română.
Scriitorul Romulus Cioflec și viitorul mitropolit Nicolae Colan, împreună cu grupul de ardeleni în frunte cu Onisifor Ghibu, au participat activ la evenimentele din martie 1918 de la Chișinău, care s-au finalizat cu unirea Basarabiei cu Țara Mamă, redactori la publicațiile „Cuvânt moldovenesc” și ”Sfatul Țării”. Ghiţă Popp, din Poiana Sărată este editorul seriei a III-a a revistei „Tribuna”, la Bucureşti, publicație în care a militat cu curaj, demnitate şi convingere pentru unirea Transilvaniei cu Patria mamă, iar în 1917, la Kiev, a scos revista „România Mare”, care se adresa prizonierilor români proveniţi din armata austro-ungară. Nicolae Bogdan din Hăghig, aflat în exil la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, condus de Take Ionescu şi a publicat studiul Les roumains de Transylvanie. Cei doi protopopi de Alba Iulia, președinții Comitetului de organizare a Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918, au fost protopopul ortodox Ioan Teculescu (viitorul episcop Justinian Teculescu) din Covasna și protopopul greco-catolic Vasile Urzică din Subcetate. Elie Miron Cristea, împreună cu Iuliu Hossu şi alţi fruntaşi ardeleni au făcut parte din delegaţia care a prezentat actul Marii Uniri Regelui Ferdinand. Alexandru NICOLESCU din Tulgheș, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fost misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris din 1919 -1920.
Personalitatea lui Isidor VLAD preot greco-catolic în Miercurea Ciuc a fost imortalizată de Mihail Sadoveanu în schiţa Modoraş, precum şi în personajul „preoteasa Olimbiada” din romanul Nicoară Potcoavă; despre el au scris şi scriitorii maghiari. Veniamin Gheorghe TOHĂNEANU din Întorsura Buzăului monah, arhimandrit, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu binecuvântarea IPS Antonie Plămădeală a asigurat realizarea lucrărilor de restaurare și modernizare a mănăstirii. Pompiliu Vasile DUMBRAVĂ, protopop al Protopopiatul Sf. Gheorghe, a coordonat realizarea lucrărilor de construcție a Catedralei ortodoxe din Sf. Gheorghe, și finalizarea lor în mai 1983, după ce sfântul locaș a stat în ruină, din toamna anului 1940. Arhimandritul Atanasie Floroiu, stareţul Schitului Prodomu, de la Muntele Atos este născut în satul Băcel, comuna Chichiş.
Înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, în anul 1994, este cea mai mare realizare a românilor din această parte de țară. IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, pe lângă înfăptuirile realizate în anii de rodnică păstorire, a intrat în istorie, pentru contribuția adusă la succesul „Păcii de la Cozia”, dintre mineri şi Guvernul condus de Radu Vasile, în urma căreia s-a preîntâmpinat venirea minerilor la Bucureşti şi, prin aceasta, izbucnirea unui război civil în România.
Herman ROSNER, economist, publicist, director al Întreprinderii de Comerț care a construit magazinul universal „Șugaș” din Sf. Gheorghe, președinte al Camerei de Comerț și Industrie Covasna, redactor la cotidianul Cuvântul Nou, este autor a numeroase studii și lucrări de promovare a turismului covăsnean și a sintagmei „Covasna – stațiunea celor 1000 de izvoare de sănătate”. Emil PANTELIMON profesor, manager, consilier pentru doi miniștri ai Culturii, este coordonatorul Departamentul de comunicare și organizatorul evenimentelor și a festivalurilor Operei Comice pentru Copii, conducătorul Corului Național de Cameră „Madrigal Marin Constantin” și a Programului Național Cantus Mundi.
Editurile Angvstia, Eurocarpatica și Grai Românesc, sunt primele edituri românești care activează în județele Covasna și Harghita. Prin funcționarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, începând cu anul 2017, sub egida Academiei Române, este pentru prima oară când Academia Română este prezentă instituțional în Arcul Intracarpatic.
Exemplele relatate, și multe altele, reprezintă dovada peremtorie a faptului că, nu numai Țara a acordat sprijin oamenilor din zonă, dar și aceste meleaguri au dat Țării oameni de valoare, care și-au adus contribuția la propășirea societății românești. Românii din această parte de țară, nu au fost spectatori pasivi la desfășurarea evenimentelor istorice, ci participanți activi, implicați, prin elita lor, în conducerea unor instituții și domenii publice importante. O comunitate care a dat societății românești atâția oameni de valoare, merită mai mult sprijin, înțelegere și solidaritate din partea conducătorilor politici aflați vremelnic la conducerea țării, cât și din partea celor care se află perpetuu la conducerea administrației publice locale.
Un semnal încurajator l-am primit, în cursul anului, 2019, de la Secretariatul General al Guvernului României, care a cofinanțat mai multe proiecte culturale ale asociațiilor românești din județele Covasna și Harghita, printre care și proiectul Centrului European de Studii Covasna – Harghita intitulat „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, proiect prin intermediul căruia au fost editate lucrările: Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita (ediția a II-a), Valori culturale românești din județele Covasna și Harghita, Lăcașuri ortodoxe din Eparhia Covasnei și Harghitei și prezentul album Personalități românești din Covasna și Harghita. Se cuvine deci, să aducem cuvenitele mulțumiri Guvernului României, prin Secretariatul General, pentru sprijinul acordat editării acestor lucrări, contribuind, astfel, la cunoașterea contribuției românilor din Arcul Intracarpatic, alături de cea a concetățenilor maghiari, la formarea și afirmarea patrimoniul cultural național
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail