Florian Chirilă, proprietarul singurului restaurant vegetarian din Bihor şi printre puţinele din ţară, dezvăluie, într-un interviu acordat AGERPRES, secretul unei alimentaţii sănătoase.
El spune că bucătăria vegetariană înseamnă o alternativă la cea tradiţională, fără a sacrifica nici calitatea hranei, nici gustul plăcut al acesteia.
„Totul era desăvârşit pe Pământ în domeniul alimentaţiei, numai că noi am deviat mult de la principiile naturii”, afirmă proprietarul restaurantului „Cris”, care recunoaşte că a devenit vegetarian după ce a avut probleme de sănătate.
Totodată, Florian Chirilă şi familia sa oferă, gratuit, cursuri de educaţie culinară, în ţară sau în străinătate, consiliere celor preocupaţi de starea sănătăţii. Prin cantina socială, ei hrănesc zilnic oameni fără adăpost. Cărţile lor cu reţete vegetariene stau la dispoziţia celor interesaţi.
AGERPRES: Sunteţi vegetarian din 2 ianuarie 2000, deci de 15 ani. Cum s-a întâmplat trecerea la acest stil de viaţă?
Florian Chirilă: Sunt două categorii de oameni: oameni deştepţi şi oameni proşti. Eu fac parte din categoria a doua. Oamenii deştepţi învaţă din greşelile altora, iar cei proşti învaţă din propriile lor greşeli. Trăind nesănătos sau mai exact zicând eu că am trăit bine şi pe picior mare, de fapt mi-am uzat organismul în câţiva ani de a mânca „bine”. Eşti tentat sau aşa am fost educaţi ca, în momentul când ne îmbolnăvim, să mergem la doctor, le dăm bani şi ei ne vând sănătate. Mai ales acum, că sistemul medical este şi privat. Nu era pe vremea aceea, dar ştiam regula că dacă vrei sănătate mergi la un medic bun. Din păcate, nimeni nu m-a întrebat, în căutarea asta a mea, ce mănânc, ce beau, când mă culc, când mă scol. Medicina se ocupă în special nu de cauză, ci de efect. Până când conjunctura a făcut, de fapt, Dumnezeu, nu conjunctura, a făcut să citesc un articol despre o clinică la Breaza, unde l-am întâlnit pe doctorul Doru Laza, care a devenit mentorul meu în domeniul acesta. Acolo am învăţat că, de fapt, boala este cauzată de stilul de viaţă. Să nu confundăm stilul de viaţă doar cu alimentaţia. Înseamnă şi mişcare, apă, aer, soare, odihnă fizică, odihnă spirituală. Am fost creaţi într-un mediu natural de care trebuie să ne bucurăm pentru sănătate. Plus relaţiile omului, fie pe orizontală, în cadrul societăţii, fie pe verticală, cu Dumnezeu. Dacă una dintre aceste componente suferă, apare o uzură în corp, care se amplifică cu timpul.
AGERPRES: A fost o problemă gravă? În cât timp v-aţi vindecat?
Florian Chirilă: Destul de gravă. Dacă organele digestive – stomac, pancreas, ficat – erau toate afectate, astfel încât practic organismul nu mai putea să digere ce mânca, era foarte grav. În plus, sistemul de apărare era la pământ. Am fost propus pentru o intervenţie chirurgicală. Eu am stat o jumătate de an numai pe crudităţi. Practic, îmbunătăţirile s-au văzut în primele săptămâni. Asta m-a convins că am luat-o pe o cale bună şi m-a ajutat să merg mai departe. Nimeni nu convinge mai bine decât propria experienţă. Oricât de convingător povesteşti, trebuie să treci prin experienţă, ca să vezi cum este. Dar unii, pe care i-am întâlnit şi au venit cu boli grave, ne-au spus: prefer să mor decât să trăiesc aşa. Decât să îşi schimbe stilul de mâncare. Da. Năpăstuiţi de cancer, de alte boli grave, preferă să moară decât să îşi schimbe mâncarea. Obiceiul culinar conduce raţiunea. Iar industria alimentară profită de această înclinaţie a degradării apetitului…
AGERPRES: Cum v-aţi hotărât să deschideţi un restaurant vegetarian?
Florian Chirilă: Neputând lăsa sub tăcere secretul pe care l-am aflat, dorind ca semenii mei să cunoască o „reţetă” pentru multele lor suferinţe, am hotărât să-mi schimb profesia şi am deschis acest restaurant. Satisfacţia pe care o am nu este nicidecum financiară, pentru că oamenii sunt încă necunoscători în ce priveşte beneficiile unei diete vegetariene. Simt însă o pace sufletească, un simţământ al unei datorii cel puţin parţial împlinite, când ştiu că o parte din oameni au posibilitatea să mănânce sănătos, să înveţe să gătească hrană sănătoasă şi să se bucure de viaţă.
AGERPRES: Aveţi o familie vegetariană?
Florian Chirilă: Da, eu m-am reprofilat, învăţând tot ce se putea despre vegetale. Soţia mea, Mioara, este cadru medical şi nutriţionist, fiica noastră Cristina este studentă la tehnică dentară, iar băiatul cel mare, Cristian, este medic rezident, cum altfel?, pe boli de nutriţie, diabet şi boli degenerative la Spitalul Judeţean din Oradea. El a preluat deja aceste cursuri de nutriţie pe care le susţinem în restaurant şi sper că va duce mai departe şi arta culinară vegetariană.
AGERPRES: Constat că nu vă ţineţi ascunse secretele profesionale şi oferiţi, pe orice cale puteţi, informaţii despre hrana vegetariană, atât în meniul de la restaurant, cât şi prin cărţi, cursuri, consiliere, chiar şi produse bio în magazinul pe care l-aţi deschis de curând în imediata apropiere a restaurantului.
Florian Chirilă: Acum avem 320 de feluri de mâncare în restaurant. Începând de la aperitive, ciorbe, garnituri, salate, deserturi, sucuri proaspete. Toate acestea se regăsesc în ediţia a treia a cărţii „Reţete vegetariene pentru fiecare gust”. Peste 10.000 de cărţi au fost fie vândute, fie oferite gratuit. Lucrăm acum la culegerea volumului doi al cărţii, cu alte 160-170 de reţete noi. Suntem creativi. Pentru toţi cei doritori, organizăm cursuri gratuite de nutriţie, o serie de trei luni (cu două ore pe săptămână), trei serii pe an. Din 2002, când au început cursurile, în jur de 4.000 de persoane au beneficiat de acestea. În plus, stăm de vorbă şi oferim consiliere în cadrul restaurantului pentru toţi cei care doresc să îşi îmbunătăţească starea fizică prin regim alimentar. Susţinem seminarii şi în alte oraşe sau comunităţi din străinătate, dacă ne cheamă cineva. Anul trecut am fost la Graz, în Austria, în vară, am fost la Constanţa, la Suceava, la Şimleul Silvaniei. Oriunde suntem chemaţi mergem cu mare plăcere, în mod gratuit, pentru oameni.
AGERPRES: Ce este bucătăria vegetariană?
Florian Chirilă: Conceptul de bucătărie vegetariană sau alimentaţie vegetariană este un concept vechi. Nu este o chestie de câţiva ani…. Oamenii, în trecut, datorită conjuncturii economice, sociale, s-au alimentat în mare parte vegetarian. Civilizaţia a adus forme de alimentaţie care, de fapt, constatăm cu timpul că sunt distructive pentru fiinţa umană. Omul este o fiinţă inventivă şi creativă, numai că, dacă şi-a redus creativitatea doar la nivelul minţii lui, se pare că mai mult a stricat. Totul era desăvârşit pe Pământ în domeniul alimentaţiei, numai că noi am deviat mult de la principiile naturii.
Ştiinţa confirmă acum pe scară largă, în special cartea „Studiul China” a lui Colin Campbell, arată clar că omul funcţionează mai bine atât ca prevenţie, cât şi ca recuperare din boală, folosind acest stil de alimentaţie, cât mai aproape de natural.
Digestia, adică metabolismul, consumul energetic pentru acesta, este mult mai mic dacă mâncăm o hrană cât mai simplă, asigurând şi un pat enzimatic chiar din alimentul folosit. Dacă ingerăm un aliment care nu este scris în codul nostru genetic, este nevoie de un laborator adaptat alimentului nou şi nu întotdeauna organismul reuşeşte să îl metabolizeze, mulţi compuşi fiind depozitaţi în ficat, în articulaţii etc.
Bucătăria vegetariană înseamnă o alternativă la bucătăria tradiţională, fără a sacrifica nici calitatea hranei, ba, dimpotrivă, nici gustul plăcut al acesteia. Noi folosim ca materie primă tot ce există mai curat în agricultura ecologică sau cea biologică, provenită de la producători.
Este o alternativă care aduce sănătate. Dacă o respectăm. O realitate pe care trebuie să o punem în practică, adică în farfurie, în practica de zi cu zi, şi atunci se văd rezultate. Cine este curios ar fi bine să verifice informaţia şi să experimenteze o perioadă de timp şi să mănânce cât mai simplu şi natural şi va vedea avantajele. Câteva zile cu sucuri naturale curăţă sângele, uşurează tot corpul. Foarte mulţi oameni îmi spun: când mănânc această mâncare vegetariană, mă simt mai uşor. Digestia este mai uşoară, am mai multă vitalitate, nu sunt somnoros după mâncare. De ce apare somnul, în loc de o stare de energie? Pentru că, după o mâncare grea, este atrasă în stomac o mai mare cantitate de sânge în detrimentul capului, de exemplu, şi în plus corpul consumă energie ca să digere.
. . AGERPRES: Nu sacrifici nici gustul, spuneaţi. Şi nici chiar denumirile, pentru că am observat o serie de preparate cu numele lor arhicunoscute: ciorbă de „burtă”, salată de „boeuf”, „mititei”, drob, şniţel, caltaboşi, icre, pizza, hamburgeri… chiar şi „lapte”, „smântână”.
Florian Chirilă: Da, nu sacrificăm gustul, dimpotrivă, descoperim gusturi noi, ale unor legume, fructe sau cereale pe care nu le-am cunoscut ori le-am uitat. Pentru că gusturile noastre au fost pervertite din cauza alimentaţiei industrializate. Redescoperim arome dintr-o gamă foarte largă. Am păstrat denumirile clasice tocmai pentru a face mai uşoară trecerea înspre alimentaţia vegană. Conţinutul este vegan, dar gustul este aproape identic, chiar mai delicios.
AGERPRES: Ce false mituri există în bucătăria vegetariană? Cel mai vehiculat este acela că vegetalele nu ne aduc proteine.
Florian Chirilă: Oamenii ar trebui să cunoască minimum de informaţii, să fie educaţi, în cadrul familiei, şcolilor, al bisericii. În paranteză, bisericile ar trebui să fie zona cea mai super-informată pentru că ele folosesc cel mai mult, ca sursă de informare, cuvântul Dumnezeu şi creaţia sa minunată, Natura. Practic, sursa primară a celor trei grupe de principii nutritive, care sunt hidraţii de carbon, acizii graşi şi proteinele, o constituie lumea vegetală. Întrebarea de unde ne asigurăm proteinele dacă nu mâncăm carne este o întrebare tipică de papagal. În lumea vegetală, prin fotosinteză se formează aminoacizii esenţiali, care sunt părţile componente ale proteinei. Deci, mâncând diversificat produse vegetale, ele oferă aceşti aminoacizi organismului nostru. În momentul când consumăm carne, organismul nostru trebuie să desfacă proteina tot la nivel de aminoacizi, ca să poată fi metabolizată. Luându-i însă la prima mână, din vegetale, avem o sursă directă de aminoacizi. Şi mai curată.
AGERPRES: Care sunt cele mai bogate legume în aminoacizi?
Florian Chirilă: Pe primul loc, fără îndoială, se află soia, pe care o putem consuma sub diverse forme: începând de la aşa numitul lapte de soia, smântână, în pateuri, unt, brânză (tofu), ciorbe sau iahnie. Există şi semipreparate pe care le putem folosi ca şniţele. Are un raport de 35% cantitativ proteic. Să avem grijă să nu consumăm prea multă pentru că nici excesul de proteină nu este benefic şi nici nu se depozitează; în schimb, hidraţii de carbon şi grăsimile se depun. Ciupercile se situează pe locul doi şi tot ce înseamnă cerealele şi boboasele: fasole, linte, mazăre. Deci nu se pune problema deficitului de proteine într-o alimentaţie vegetariană. Nu se pune, dacă avem o alimentaţie diversificată. Doar dacă ne alimentăm limitat.
AGERPRES: Care este cel mai bun mic dejun posibil?
Florian Chirilă: Dimineaţa, ar trebui să luăm nu micul dejun, ci marele dejun. Deoarece oamenii lucrează în special în prima parte a zilei, este indicat să ne alimentăm cel mai bine la prima masă a zilei. Alimentaţia vegetariană nu implică un timp mare de digestie, decât dacă mâncăm la ore târzii.
Eu, dimineaţa, mănânc şi recomand o masă de fructe, cu cereale şi oleaginoase. Oferim, echilibrat, hidraţi de carbon, grăsimi, proteine. De exemplu: fructe de pădure pe care le-am pus din vară în congelator, afine, merişoare, zmeură, asta într-o dimineaţă; într-o altă zi, mere – eu recomand merele româneşti, şi, în general, produsele româneşti pentru că nu a intrat atât de mult agricultura intensivă. Pentru grăsimi: nuci, migdale, alune, caju, seminţe de dovleac, floarea-soarelui sau dacă nu consumăm seminţe putem folosi pe pâine integrală avocado. Avocado are grăsimi nesaturate de 60-70%, e înlocuitorul untului. La cereale, ori că e vorba de fulgi – ovăz, grâu, secară, orz – sau folosim pâinea integrală (adică nu este scos nimic din bobul de grâu) sau putem să facem terciuri din cereale. Astfel avem asigurat un aport caloric, dar şi catalizatorii necesari metabolismului (vitamine şi enzime).
AGERPRES
www.agerpres.ro
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail