Cozonacul secuiesc, denumit în limba maternă „kurtoskalacs”, produs 100% secuiesc, este în centrul atenţiei de când Consiliul Judeţean Covasna prin intermediul Centrului Europe Direct şi cu spijinul Comisiei Internaţionale a Kurtoskalacs, a tipărit materiale de promovare în 13 limbi.
Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, povestea kurtoskalacs a pornit pe vremea când tătarii au invadat Transilvania, iar cei de aici au fost forțați să se închidă în peșteri. Fiind închişi în peşteră, şi cu proviziile pe terminate, locuitorii au încropit din ingredientele care le mai aveau la îndemână un aluat pe care l-au întins pe un băţ, din lipsa unui cuptor sau a vaselor speciale, şi l-au copt la foc. Ca să arate tătarilor că mai au multe merinde, produsul copt l-au dat păsărilor, spunâns că mai au destule provizii. Astfel, tătarii au renunţat să îi mai aştepte la intrarea în peşteră şi au plecat.
Primul document în scris în care este menţionat produsul de patiserie, figurează din 1450, iar prima reţetă care se poate documenta este din 1784, după rețeta contesei Mikes Maria din Zăbala.
„Datorită Comisiei Internaţionale a Kurtoskalacs şi cu spijnul colegilor mei de la Europe Direct, am editat o cărticică despre cozonacul secuiesc, plus am tradus în 15 limbi, din care 13 fluturaşi deja tipăriţi cu informaţii despre acest produs. Pe fiecare fluturaş este şi denumirea fonetică, pentru că kurtoskalacs este printre puţinele produse secuieşti care nu au nume în altă limbă. Am încercat să traducem fonetic ca să poată înţelege toată lumea, de la limba română, la chineză, în limba ebraică, în cincisprezece limbi”, a spus Tamas Sandor.
Pe lângă aspectul culinar prezentat în cărticele şi pliantele tipărite deja în 13 limbi, proiectul îşi propune, într-un mod indirect, să promoveze zona din centrul ţării, cu toate bogăţiile şi frumuseţile ei. „Facem acest lucru nu numai pentru faptul că este o tradiţie, un produs 100% secuiesc, ci şi pentru viitor, pentru că vrem să venim în spriinul acelor întreprinzători care trăiesc sau care își completează veniturile cu producerea, vânzarea acestui produs secuiesc. Pe lângă acest fapt vrem ca acest produs să fie întărit ca și produs secuiesc, și desigur, vrem să introducem mai mult pe piața internațională un produs care aduce în lumina reflectorului ţinutul secuiesc și produsul kurtoskalacs. Asta este țelul, și pentru acest lucru am editat o cărticică în care este documentată istoria produsului”, a mai spus preşedintele CJ Covasna.
În timpul cercetărilor, Comisia Internațională a Cozonacului Secuiesc a descoperit că desertul „vedetă” este înrudit cu alte bunătăţi din Cehia, Slovacia, Suedia, Austria şi nu numai, făcând referire la acetea ca fiind „verii” kurtoskalacs-ului.
Reuniune de „familie”
Pe data de 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, Consiliul Judeţean cu sprijinul Comisiei Europene va organiza la Sfântu Gheorghe, prima „Întâlnire Familiară a lui kurtoskalacs și verii lui”, eveniment ce va cuprinde un simpozion despre desertul secuiesc şi un eveniment gastroturistic.
. .
„Centrul Europe Direct a participat la acest proiect pentru a ajuta la promovarea, la nivel european și internațional, a produsului kurtoskalacs. Pe de altă parte dorim să facem cunoscuți și verii kurtoskalacsului în această zonă. Astfel, cu ocazia Zilei Europei organizăm un festival la care sperăm să vină nu doar producători din zonă, ci și cei din alte țări care se ocupă de producerea unor prăjituri similare. Vrem să arătăm că și prin acest produs tradițional facem parte dintr-o familie europeană. Tot acest festival implică și alte subiecte promovate de Uniunea Europeană, cum ar fi drepturile consumatorilor, și vrem să venim și cu rețete inovative pentru a-i ajuta pe cei care doresc să fie mai competitivi pe piața europeană”, a spus Madarasi Csilla, reprezentant Europe Direct.
Toate informaţiile strânse în ultima jumătate de an, despre cozonacul secuiesc şi „verii” săi au fost publicatde pe site-ul www.kurtos.eu.
Maricela Dan
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail