În întâmpinarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, instituție care funcționează sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, împreună cu partenerii acestora, au realizat mai multe proiecte cultural-științifice, din rândul cărora menționăm: volumele apărute în colecția Centenarul Marii Uniri, din cadrul editurii Eurocarpatica, studii, articole și expoziții documentare, sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, dezbateri, lansări și prezentări de cărți etc. O sinteză a informațiilor cuprinse în majoritatea acestor proiecte sunt prezentate în studiul de față, intitulat Comunitatea românească din județul Covasna. Arc peste timp: 1918-2018. Studiul își propune să prezinte succint principalele repere demografice și identitare ale comunității românești din județul Covasna, în anul 1918 (având ca bază documentară recensământul din anul 1910) și din anul 2018 (valorificând, în principal, datele recensământului populației și locuințelor, din anul 2011). Atât pentru anul 1918, dar mai ales pentru anul 2018, au fost folosite informații din baza de date a Centrului European de Studii Covasna-Harghita și din Arhivele Naționale, rezultate în urma cercetărilor efectuate și a monitorizării vieții publice naționale, regionale și a județului Covasna.
Anul 2018
Aspecte generale ale județului Covasna
Potrivit datelor recensământului din 2011, județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În ultimii ani, se poate observa o migrare a populaţiei urbane spre mediul rural, judeţul Covasna intrând în rândul judeţelor ţării în care mai mult de jumătatea populaţiei locuieşte în comune. Structura populației județului Covasna, după etnie, în anul 2011, este următoarea: maghiari – 164.158 (73,79%), români – 51.790 (23,3%), țigani (romi) – 5.973 (2,7%). În anul 2018, județul Covasna este compus din două municipii (Sfântu Gheorghe, reședința județului și Târgu Secuiesc) trei orașe (Baraolt, Covasna și Întorsura Buzăului) și 40 de comune (2005).
În anul 2011, în judeţul Covasna, din totalul celor 40 de comune, populaţia totală a crescut în 10, după cum urmează: Vâlcele (123,93), Arcuş (118,55), Ilieni (109,44), Belin (106,46), Turia (103,44), Reci (102,68), Hăghig (101,57), Bodoc (101,11), Estelnic (105,3). Populaţia rurală a crescut, în principal, în localităţile situate în apropierea municipiilor Sf. Gheorghe (Arcuş, Ilieni, Reci, Bodoc) și Tg. Secuiesc (Turia), în comunele în care locuiesc comunităţi însemnate de romi (Vâlcele, Belin, Hăghig) şi în Estelnic, datorită funcţionării fabricii de pantaloni. Cele mai mari scăderi ale populaţiei rurale s-au înregistrat în comunele: Vârghiş (85,59), Valea Mare (88,61), Chichiş (89,51), Breţcu (89,81), Malnaş (90,01), Dobârlău (90,64), Dalnic (92,59), Mereni (93,04), Zăbala (93,72), Lemnia (94,08), Moacşa (94,20), Zagon (94,46), Sita Buzăului (94,76), Catalina (94, 86) ş.a.
În cei 100 de ani de la Marea Unire, în structura principalelor etnii din județul Covasna s-a produs următoarele schimbări:
Anul |
Total populație |
Români |
Maghiari |
|
% |
|
% |
1910 |
151.338 |
28.130* |
18,58 |
130.300 |
86,09 |
2011 |
210.177 |
45.021 |
21,42 |
150 458 |
71,59 |
* ortodocși și greco-catolici
Din compararea datelor de la recensămintele populației din anii 1910 și 2011, rezultă că mult discutata problemă a „românizării ținutului secuiesc”, din ultima sută de ani, nu are un suport real. Creșterea de doar aproximativ 3%, a ponderii cetățenilor de naționalitate română, în totalul populației județului Covasna, a avut loc pe seama sporului migratoriu pozitiv înregistrat, în mod deosebit, în municipiile Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc și în celelalte orașe, odată cu dezvoltarea economică, socială și culturală a acestora, în perioada 1968 -1989, și, în principal, a sporului natural pozitiv înregistrat în localități monoetnice românești din județ.
În același timp, în ultimul secol, în peste 30 de localități ale județului Covasna, în care în 1910 trăiau peste 100 cetățeni de naționalitate română (ortodocși și greco-catolici), în 2011, numărul acestora a scăzut sub 50 de locuitori, iar în unele cazuri până aproape de dispariție. Redăm câteva din localitățile aflate în această situație, cu indicarea în paranteză a numărului cetățenilor români, la recensământul din 1910: Micfalău (918), Bixad (684), Lisnău (473), Ghelința (389), Lemnia (325), Aita Seacă (301), Bățanii Mari (263), Turia (257), Cernat (218), Vârghiș (199), Aita Medie (164), Bicfalău (145), Aita Mare (137), Comolău, azi cartier al localității Reci (134), Valea Zălanului (134), Sântionlunca (131), Ilieni (130), Poian (128), Arcuș (108) Căpeni (100).
Din evoluția structurii etnice a populației județului Covasna, în ultima sută de ani, se poate observa o anumită omogenizare etnică, prin asimilarea celor care, în 1910, erau vorbitori de limba germană (622 în 1910, iar în 2011 s-au declarat doar 114), limba slovacă (202), limba ruteană (144), iar 636 persoane alte limbi (636). A dispărut aproape în întregime puternica comunitate de evrei (de la 1231 peroane, în 1910, la doar 18 în 2011). În 2018, în județul Covasna și-au declarat apartenența la etnia romă 8267 locuitori. Potrivit rezultatelor recensământului populaţiei din octombrie 2011, localităţile în care trăiesc cele mai mari comunităţi de romi sunt: Vâlcele, Belin, Ojdula ,Hăghig, Brăduţ, Băţani, Zăbala, Sf. Gheorghe, Covasna, Tg. Secuiesc ș.a. Localităţile în care trăiesc cele mai mari comunităţi de romi, vorbitori de limbă română, sunt: Vâlcele (2071), Belin (1321), Hăghig (690), Brăduţ (645), Băţani (540), Barcani (116).
Prin compararea informaţiilor obţinute de la organele administraţiei publice locale, cu cele înregistrate la recensămintele populaţiei, din anii 1992, 2002, şi 2011, se desprinde următoarea concluzie: în timp ce romii vorbitori de limbă maghiară, în majoritatea lor, s-au declarat maghiari (cu excepţia celor din localităţile Ojdula, Zăbala, Covasna și Tg. Secuiesc), romii vorbitori de limbă română, s-au declarat romi. Din corelarea datelor privind etnia și limba maternă, rezultă că, din totalul de 8267 persoane din judeţul Covasna, care la recensământul din 2011 s-au declarat de etnie romă, peste 64 % sunt persoane care folosesc ca limbă maternă limba română, realitate din care izvorăsc o seamă de responsabilităţi pentru integrarea economică, socială şi culturală a unui număr atât de însemnat de cetăţeni. De remarcat faptul că, în aceste comune, românii împreună cu romii vorbitori de limbă română reprezintă: 88 % din totalul populaţiei comunei Vâlcele, 72% din totalul populaţiei comunei Hăghig, 61% din totalul populaţiei comunei Belin, 21 % din totalul populaţiei comunei Brăduţ şi 14% din totalul comunei Băţani. De fapt, dacă la cele 45021 persoane care, la recensământul din 2011, s-au declarat români, mai adăugăm pe cele 5267 persoane de etnie romă care au ca limbă maternă limba română, rezultă că numărul persoanelor din judeţul Covasna, care au limba română ca limbă maternă este de 50.288, reprezentând 24,60% din totalul populaţiei judeţului, în anul 2011, adică un sfert.
Din analiza comparativă a datelor referitoare la structura pe naţionalităţi a populaţiei judeţului Covasna rezultă că, în anul 2011, faţă de anul 2002, au avut loc următoarele schimbări: populaţia totală a judeţului a scăzut cu 7%, populaţia de etnie maghiară a scăzut cu acelaşi procent (7%), populaţia de etnie romă a crescut cu 38%, iar populaţia de naţionalitate română a scăzut cu 12%. În comparaţie cu populaţia României care, la recensământul din 2011, faţă de cel din 2002, a scăzut cu 12,17%, populaţia judeţului Covasna a scăzut numai cu 7,28%.
În perioada 1910-2011, în structura pe confesiuni a populației din județul Covasna s-au produs următoarele schimbări: religia ortodoxă (1910: 25.020 / 2011: 43.827), romano-catolică (49.267 / 73.786), reformată (64.076 / 68.052), unitariană (7.847 / 8.682), greco-catolică (3.110 / 241), izraelită (1231 / ?), baptistă ( – / 464), penticostală ( – / 4783), adventistă de ziua a 7-a ( – / 878), alte religii (52 / 12.668), fără religie ( – / 878), atei ( – / 70), religie nedeclarată ( – / 555).
În ultima 100 de ani se poate observa creșterea mai însemnată a numărului credincioșilor romano-catolici și a celor ortodocși, precum și a credincioșilor aparținând confesiunilor neoprotestante, la care se adaugă cei încadrați la rubricile alte religii, fără religie, atei și religie nedeclarată, iar religiile reformată și unitariană au cunoscut creșteri sensibile.
La 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, populația județului Covasna dispune de deplină libertate religioasă, cultele recunoscute legal având toate condițiile de funcționare, conform statutului fiecăruia. De asemenea, populația de etnie maghiară poate studia în limba maternă, de la grădiniță până la facultăți, având toate condițiile umane și materiale asigurate. De aceleași condiții beneficiază instituțiile de cultură în limba maghiară: teatre, muzee, biblioteci, centre de cultură, edituri, mass–media (posturi de radio și televiziune, publicații cotidiene, științifice și de cultură), a căror activitate este completată de o puternică rețea de ONG-uri etc. Existența formațiunilor politice organizate pe criteriu etnic și a votului etnic asigură perpetuarea la conducerea județului și a majorității localităților, a reprezentanților populației maghiare, și folosirea limbii materne în administrația publică locală. (va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail